Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evdochia (secolul II) era samarineancă din cetatea Heliopolis din Fenicia. S‑a născut în vremea împăratului Traian (98‑117), din părinţi păgâni închinători la idoli. Ea era
Sf. Sfinţit Mc. Teodot, Episcopul Chiriniei; Sf. Mc. Isihie
Sfântul Sfinţit Mucenic Teodot (†315) s-a născut în Galatia din Asia Mică, din părinţi creştini. El a fost contemporan cu împăratul Liciniu (307-324). Din tinereţe s-a deprins cu înţelepciunea şi faptele bune. Sfântul Teodot propovăduia cu multă râvnă cuvântul lui Dumnezeu, aducând pe mulţi la credinţa creştină. El a mers în insula Cipru, unde a propovăduit credinţa creştină, fiind ales episcop în cetatea Chirinia. În acea vreme au revenit persecuţiile împotriva creştinilor, inclusiv a celor din Cipru. Dregătorul Savin l-a arestat pe Episcopul Chiriniei şi i-a cerut să părăsească credinţa creştină. La refuzul acestuia, l-a supus la grele chinuri. „A fost bătut şi, întins pe lemn, i s-a strujit trupul gol cu gheare de fier, încât curgea sângele şiroaie din el. Iar la îndemnul dregătorului de a jertfi idolilor, răspundea: «De-ar fi să-mi zdrobeşti toate oasele, nu voi înceta să mărturisesc că numai credinţa în Hristos îi duce pe oameni la mântuire». Deci, a fost întins pe un pat de fier înroşit în foc, apoi, bătându-i cuie în tălpi, l-au silit să alerge” (Proloagele). El a rămas neclintit în credinţa sa. A fost ţinut în temniţă până când, la conducerea imperiului, la Roma, a venit Sfântul Împărat Constantin cel Mare, care a ordonat să înceteze prigoana împotriva creştinilor, în anul 313. După ce a fost eliberat, Sfântul Teodot s-a întors la conducerea Episcopiei Chiriniei, păstorind încă doi ani, mutându-se la Domnul la 2 martie 315.





