Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Sf. Sfinţit Mc. Vavila, Episcopul Antiohiei; Sf. Proroc Moise; Sf. Mc. Petroniu
Sfântul Sfinţit Mucenic Vavila a fost, după Sfântul Ignatie, cel mai vestit din vechii arhipăstori ai Antiohiei celei Mari. El a păstorit cu râvnă Biserica lui Hristos timp de 13 ani. Împăratul Filip, care era creştin, săvârşise o crimă şi, venind în Antiohia împreună cu împărăteasa lui, a fost oprit de Sfântul Vavila să intre în biserică. Împăratul i-a mulţumit episcopului pentru prilejul dat de a-şi mărturisi credinţa public şi a rămas la uşa bisericii. Pe vremea lui Deciu, prigonitorul creştinilor, Sfântul Vavila a fost întemniţat împreună
cu alţi trei tineri al căror dascăl era şi, nevrând ei să se lepede de credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, ostaşii le-au tăiat capetele în anul 252.
Tot astăzi pomenim pe Sfântul Proroc Moise, care a trăit cu 1.500 de ani înainte de Întruparea Domnului Hristos. El ne-a lăsat scrise primele cinci cărţi din Sfânta Scriptură. Găsit de fiica faraonului într-un coş de papură ce plutea pe Nil, copilul Moise a fost înfiat de aceasta şi a primit o desăvârşită creştere şi toată învăţătura de la curtea împărătească a Egiptului. Pe când avea 40 de ani a ucis un egiptean, care-l bătea pe un evreu, şi ca să nu fie prins de faraon a fugit în pământul Madian, lângă Muntele Sinai şi acolo şi-a luat de femeie pe Sefora, una dintre fiicele lui Ietro, preotul din Madian. Dumnezeu i S-a arătat lui Moise în rugul aprins de pe Sinai şi i-a poruncit să scoată pe poporul evreu din robia egipteană. De vreme ce faraonul nu se supunea, Dumnezeu a bătut Egiptul cu 10 pedepse. Astfel, silit fiind de puterea Domnului, faraonul i-a eliberat pe evrei din robie. În timpul călătoriei spre Canaan, Moise a primit de la Dumnezeu Tablele Legii cu cele 10 porunci. Sfântul Proroc Moise s-a mutat în pace la Domnul pe când se afla pe Muntele Nebo, având 120 de ani. A fost îngropat într-un loc necunoscut de însuşi Arhanghelul Mihail.
