Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah, Onufrie. La vremea potrivită, Onufrie i-a botezat pe ei şi pe fiul lor Galaction. De asemenea, Epistimia era născută din părinţi păgâni şi, măritată fiind cu Galaction, a fost botezată de soţul ei în râul Chifos, în numele Preasfintei Treimi. După aceea, învăţând-o a se ruga lui Dumnezeu, s-au despărţit, neştiind nimeni taina aceasta.
Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sfântul Ierarh Teofan Mărturisitorul, Episcopul Niceei
Sfântul Apostol Filip diaconul s-a născut în Cezareea Palestinei şi a trăit pe vremea Apostolilor. Era căsătorit şi avea patru fiice prorociţe. A fost ales şi sfinţit diacon de Sfinţii Apostoli şi împreună cu Sfântul Arhidiacon Ştefan se îngrijea de săraci şi de văduve, precum şi de împărţirea hranei. După mucenicia Sfântului Ştefan, diaconul Filip a propovăduit Evanghelia în Samaria. Răpit de îngerul Domnului, a primit poruncă să meargă pe calea ce coboară de la Ierusalim spre Gaza şi mergând, a aflat pe famenul etiopian, dregător al Candachiei, împărăteasa Etiopiei, care citea fără să înţeleagă ceva din cartea prorocului Isaia. Pe acest famen, diaconul Filip l-a botezat, făcând din el cel dintâi propovăduitor al credinţei creştine în Etiopia. Sfântul Filip a fost apoi hirotonit episcop de către Sfinţii Apostoli şi trimis în cetatea Trales din Asia. Acolo a întemeiat biserici şi a săvârşit multe minuni spre slava lui Dumnezeu şi binele oamenilor.