Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare; Sfântul Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama
Sfântul Cuvios Părinte Gheorghe din Drama s-a născut în anul 1901, în orașul Arghiropolis din ținutul Pontului (astăzi Gümüșhane, Turcia), ca fiu al unor evlavioși creștini, Sava și Sofia Karslidis. La botez a primit numele Atanasie, însă de mic a rămas orfan de ambii părinți. A fost crescut, împreună cu un frate mai mare și o soră, de bunica din partea tatălui. Aceasta a sădit în inima lor dragostea de Dumnezeu și de sfintele slujbe ale Bisericii, ducându-i uneori și în pelerinaj la vestita Mănăstire Panaghia Sumela din Pont, pe atunci o vatră monahală înfloritoare. După moartea bunicii sale, care i-a dat ca binecuvântare o icoană a Maicii Domnului, de care Cuviosul nu se va despărți toată viața, el a plecat împreună cu bunicul său din orașul natal spre Erzurum (Turcia), apoi spre Tbilisi (Georgia). Tânărul Atanasie a intrat în obștea mănăstirii georgiene Noul Athos şi a învățat limba georgiană, dar mai ales a dobândit ascultarea, răbdarea, smerenia şi rugăciunea. În 1917, bolșevicii au intrat în mănăstire şi i-au spânzurat pe toți clericii, iar pe ceilalți membri ai obștii i-au împușcat. Evlaviosul novice a scăpat atunci cu viață. La 20 iulie 1919 a fost călugărit primind numele Simeon, dar la scurt timp a fost întemnițat și chinuit în mod nemilos de atei. În urma grelelor suferințe i-au căzut dinții și i s-au vătămat grav picioarele. În 1923 a fost eliberat și s-a mutat la Suhumi (regiunea Abhazia), iar la 8 septembrie 1925 a fost hirotonit preot de un ierarh georgian, care i-a schimbat numele în Gheorghe. În 1929 Cuviosul Gheorghe a plecat în Grecia şi s-a aşezat lângă Drama, unde a desfăşurat o bogată activitate duhovnicească. În 1936 a călătorit ca pelerin în Ţara Sfântă, iar când s-a întors în Sipsa, Cuviosul Gheorghe a hotărât să construiască o mănăstire cu hramul Înălțarea Domnului, ridicând o modestă biserică și câteva locuințe în anul 1939. Cuviosul a săvârşit numeroase vindecări încă din timpul vieţii, iar în 1959 și-a prevăzut chiar şi sfârșitul. În zorii zilei de 4 noiembrie, după ce s-a rugat înaintea icoanei Maicii Domnului, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Canonizarea Sfântului Gheorghe a fost făcută de Patriarhia Ecumenică la 18 martie 2008. În cadrul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2015, în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Pavlos de Drama, a fost aprobată propunerea de înscriere în Calendarul bisericesc a Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, cu data de prăznuire 4 noiembrie.
