Sfânţii Mucenici Nicandru şi Marcian († 298) erau soldaţi în armata romană de la Dunăre. Ei îşi îndeplineau slujba ostăşească în cetatea Durostorum (astăzi, Silistra), pe vremea împăratului
Sfântul Ierarh Chiril, Arhiepiscopul Alexandriei
Sfântul Chiril a trăit în timpul domniei împăratului Teodosie al II-lea sau cel Tânăr (408-450), fiind nepot de soră al Arhiepiscopului Alexandriei, Teofil, şi urmaşul acestuia în scaunul arhieresc. A fost un mare apărător al Ortodoxiei la Sinodul al treilea ecumenic care a avut loc la Efes în anul 431 şi a condamnat învăţătura eretică a lui Nestorie, care nu recunoştea că Preasfânta Fecioară Maria este Născătoare de Dumnezeu. Strălucind în multe bune lucrări, după cum mărturiseşte cartea Proloagele, s-a mutat la Domnul. Sfântul Chiril a fost un ierarh învățat și un scriitor prolific. Atât scrierile sale, cât și teologia sa ocupă un loc important în tradiția Părinților și a Bisericii Ortodoxe până astăzi. El a trăit între anii 378 şi 444, fiind unul dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi ai Bisericii din secolul al V-lea. Pomenirea lui se face şi la 18 ianuarie, împreună cu a Sfântului Atanasie cel Mare.



.jpg)


