Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sfântul Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, Mitropolitul Moldovei; Sfântul Sfinţit Mucenic Foca, Episcop de Sinope
Sfântul Ierarh Teodosie s-a născut în ţinutul Vrancei, în prima jumătate a secolului al 17-lea. Datorită vieţii sale duhovniceşti, a fost ales stareţ al Mănăstirii Bogdana, pe care a şi reconstruit-o. În anul 1670 a fost ales Episcop de Rădăuţi, iar un an mai târziu, Episcop al Romanului. S-a îngrijit de schiturile, mănăstirile şi de săracii eparhiei. În anul 1674 a fost înscăunat, fără voia lui, ca Mitropolit al Moldovei. Revoltat de nedreptăţile cotropitorilor turci şi tătari asupra creştinilor, i-a cerut domnitorului Dumitraşcu Cantacuzino să-i alunge din ţară. Mâniindu-se, domnitorul l-a pus sub pază la Mănăstirea „Sfântul Sava” din Iaşi. După un an a fost eliberat şi s-a retras la Mănăstirea Brazi. În 1688 a fost răpit de apropiaţi ai domnitorului şi dus în Ţara Românească, unde a fost întemniţat şi chinuit timp de 10 săptămâni din cauza unor acuzaţii false. În toamna anului 1694, pe când se afla la Mănăstirea Brazi, după chinuri groaznice, a suferit moarte martirică prin decapitare, deoarece a refuzat să predea averea mănăstirii năvălitorilor tătari.