Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
†) Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului; Sfântul Ierarh Martin Mărturisitorul, Episcopul Romei; Sfânta Muceniţă Tomaida
Sfântul Pahomie s-a născut în anul 1674, în satul Gledin din ţinutul Bistriţei. Părăsind casa părintească a ajuns în Moldova, la Mănăstirea Neamţ, unde s-a călugărit. După trecerea la Domnul a egumenului Ioan, obştea monahilor l-a pus egumen pe Sfântul Pahomie, deşi acesta nu voia. Având un dor mare de viaţă pustnicească, a lăsat egumenia şi s-a dus să-l cunoască pe Sfântul Dimitrie al Rostovului. După ce a stat în Rusia doi ani, a revenit la Neamţ şi s-a retras cu patru ucenici de-ai săi într-un loc pustnicesc în pădurile dimprejur. Nici aici nu s-a bucurat prea mult de liniştea pe care o iubea, deoarece după alţi doi ani a fost ales episcop al Romanului. După şapte ani de păstorire rodnică, s-a retras din scaunul episcopal şi a revenit la sihăstria sa, unde, a ridicat o biserică, alegându-i ca hram „Acoperământul Maicii Domnului”. Pentru aceasta aşezarea monahală a primit numele Schitul Pocrov. Sfântul Pahomie a fost unul dintre cei mai de seamă cărturari dintre clerici din acel timp, fiind un monah cu smerită cugetare şi cu dragoste fierbinte pentru Hristos. S-a mutat la Domnul la 14 aprilie 1724.