Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sfântul Ierarh Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei
Sfântul Teodor a fost din ţara Galatiei, din satul Sicheot, de lângă Ancira (Ankara de astăzi), şi a trăit pe vremea împăratului Tiberiu al II-lea (578-582), până în vremea împăratului Heraclie (610-641). La vârsta de 14 ani, s-a retras într-o peşteră unde a vieţuit mai mulţi ani în post şi rugăciune. La vârsta de 18 ani, episcopul cetăţii Anastasiopolei, Teodosie, l-a sfinţit preot. A mers la Ierusalim pentru a se închina la Sfintele Locuri, iar când s-a întors în patria sa a întemeiat o mănăstire. După moartea Episcopului Timotei, care a urmat după Teodosie, a fost ales episcop. S-a retras din scaunul de episcop şi s-a statornicit iarăşi în sihăstria lui iubită de la Sicheot. La chemarea împăratului Mauriciu (582-602), Sfântul Teodor l-a tămăduit de lepră pe fiul aceluia. S-a mutat în pace la Domnul la 22 aprilie 613.