Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Sfântul Mare Mucenic Mina; Sfinţii Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sfântul Cuvios Teodor Studitul

Sfântul Mare Mucenic Mina; Sfinţii Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sfântul Cuvios Teodor Studitul

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 11 Noiembrie 2021

Sfântul Mina a trăit pe vremea lui Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305) şi era din Egipt, creştin cu credinţa, iar cu slujba ostaş din ceata tribunului Firmilian, aflându-se cu trupa sa în cetatea Cotiani din Frigia. În întreg Imperiul Roman creştinii erau aspru pedepsiţi cu chinuri şi cu moarte pentru credinţa lor. Atunci, fericitul Mina, nesuferind să vadă cinstindu-se rătăcirea păgânească şi închinarea la idolii cei fără suflare, a lepădat ostăşia şi s-a dus în munţi, în pustie, vieţuind mai bine cu fiarele sălbatice decât cu un popor care nu-L cunoaşte de Dumnezeu. După multă vreme, în cetatea Cotiani s-a făcut praznic mare în cinstea zeilor păgâni. Deci, Sfântul Mina, umplându-se de râvnă pentru Dumnezeu, a venit în cetate şi L-a propovăduit cu mult curaj pe Hristos Iisus Mântuitorul. Pentru aceasta a fost prins şi dus înaintea lui Arghirisc dregătorul, care a poruncit să fie bătut cu vergi şi târât prin cioburi ascuţite. L-au frecat apoi cu gheme de păr aspru, fără milă, l-au ars cu făclii şi l-au tras pe roată. Dar Dumnezeu Îşi întărea mucenicul care, rămânând nestrămutat în credinţă, striga că nu se va lepăda de Hristos. Pentru aceasta, închinătorii la idoli i-au tăiat capul Sfântului Mina. Fragmente din sfintele sale moaşte se află şi în Bucureşti, la biserica ce îl are ca ocrotitor (Biserica „Sfântul Mina”-Vergu, Protopopiatul Sector 3 Capitală). Astăzi pomenim şi pe Sfântul Mucenic Victor (†160), care s-a nevoit pe vremea lui Antonin Pius (138-161). Pentru că nu a vrut să se lepede de Hristos, a fost cumplit chinuit, iar mai apoi, jupuit fiind de piele, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Văzând chinurile sale, Sfânta Muceniţă Ştefanida, soţia unui ostaş, a mărturisit cu mult curaj pe Domnul Iisus şi pentru aceasta, mâinile i-au fost legate de vârfurile a doi copaci îndoiţi. Iar când le-au dat drumul, întorcându-se copacii cu repeziciune la starea lor cea dintâi, au spintecat pe Sfânta Ştefanida în două bucăţi. Şi aşa fericita a primit cununa muceniciei. 

Citeşte mai multe despre:   Sfantul Mina