Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
Sfinţii Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis; Sfântul Mucenic Epimah
Sfinţii Apostoli Apelie, Stahie, Amplie, Urban, Aristobul şi Narcis sunt consemnaţi în Sfânta Scriptură lucrând împreună cu Sfântul Apostol Pavel la întemeierea Bisericii din Roma (Rom. 16, 8-11). Din Tradiţia Bisericii aflăm că au făcut parte din cei 70 de ucenici ai Domnului, de care aminteşte Sfântul Luca în Evanghelia sa (Luca 10, 1-4). Îi pomenim pentru osteneala lor, nu atât din timpul vieţii Domnului pe pământ, cât mai ales pentru dumnezeiasca lor luptă de a duce mai departe lucrarea mântuirii şi Biserica lui Hristos, după mutarea la cer a marilor Apostoli, cu fapta, cu cuvântul, cu minunile şi cu sângele lor. Sfântul Stahie a fost aşezat episcop în Bizanţ de Sfântul Apostol Andrei. După 16 ani de păstorire, a plecat în pace la Domnul. Sfinţii Amplie şi Urban au fost puşi episcopi tot de Sfântul Andrei: Amplie în Odisopole (Varna de astăzi), iar Urban în Macedonia. Amândoi au fost martirizaţi. Sfântul Narcis a fost pus episcop la Atena, Sfântul Apelie, la Heracleea, iar Sfântul Aristobul în Britania şi, mărturisind pe Hristos, şi-au luat fericitul sfârşit al ostenelilor celor multe.