Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sfinţii Mucenici Ermie, Eusebiu şi Haralambie
Sfântul Mucenic Ermie era un ostaş creştin, mare la stat şi cărunt de bătrâneţe, care a trăit în Comane, în zilele împăratului Antonin Piul (138-161). Fiind prins pentru că îl mărturisea pe Hristos, a fost dus înaintea dregătorului Sebastian pentru a fi judecat. Din ordinul dregătorului, mai întâi i-au zdrobit faţa, i-au despuiat obrajii şi i-au dezrădăcinat dinţii, apoi l-au aruncat într-un cuptor încins, dar, ieşind de acolo nevătămat, i-au dat să bea otravă. Cu toate că a băut otrava, Sfântul Ermie nu a păţit nimic rău şi, văzând aceasta, mulţi păgâni au crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. De aceea, tuturor acelora li s-au tăiat capetele. Iar sfântului, după ce i-au scos ochii, l-au spânzurat trei zile cu capul în jos. Apoi, văzând că nu moare, i-au tăiat capul, şi aşa Sfântul Ermie şi-a dat cinstitul său suflet în mâinile Domnului. Tot astăzi se face pomenirea vrăjitorului care i-a dat otravă Sfântului Ermie şi care, crezând în Mântuitorul Iisus Hristos, a fost ucis de păgâni, fiind înjunghiat cu sabia. Tot în această zi, se face pomenirea Sfinţilor cinci Mucenici din Ascalon, care au trecut la Domnul, fiind târâţi pe pământ. De asemenea, Biserica noastră îi pomeneşte astăzi pe Sfinţii Mucenici Eusebiu şi Haralambie, care de foc s-au săvârşit.