Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa şi Polixenia
Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a petrecut cu şase luni înainte de Buna Vestire. Acelaşi Arhanghel Gavriil s-a arătat marelui preot Zaharia, când acesta a intrat în templul Domnului să tămâieze după obiceiul preoţiei şi pentru a se ruga. Văzând Zaharia pe Arhanghelul Gavriil a fost cuprins de teamă, dar arhanghelul i-a prorocit că rugăciunea i-a fost ascultată şi că Elisabeta, femeia sa, îi va naşte un fiu pe care îl va numi Ioan. De asemenea, i-a prevestit că pruncul va fi mare înaintea Domnului, nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. „Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit” (Luca 1, 16-17). Preotul Zaharia şi soţia sa Elisabeta erau foarte înaintaţi în vârstă, de aceea tatăl s-a îndoit de cuvintele auzite. Atunci, Arhanghelul Gavriil l-a certat pentru necredinţă, spunându-i că va rămâne mut până la naşterea copilului. Astfel, prin voia lui Dumnezeu s-a zămislit Sfântul Proroc Ioan Botezătorul din părinţi sterpi, cu şase luni înainte de Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Astăzi, Biserica Ortodoxă le pomeneşte şi pe Sfintele Cuvioase Xantipa şi Polixenia. Acestea au trăit în Spania în timpul împăratului Claudiu (41-54). Xantipa era soţia lui Probus, guvernatorul Spaniei. Polixenia, ajungând în partea de răsărit a Imperiului Roman, a primit botezul de la Sfântul Apostol Andrei, împreună cu prietena sa, Raveca. După ce s-au întors în Spania, împreună cu Apostolul Onisim, a primit botezul şi sora ei, Xantipa, propovăduindu-L pe Domnul Hristos până la sfârşitul vieţii.
