Împărăteasa Cerului, Acoperitoarea a toată lumea, bucuria noastră

Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte astăzi pe Maica Domnului, cinstind cu e­vlavie Sfântul ei Acoperământ. Pentru poporul dreptmăritor, cinstirea Preasfintei Fecioare Maria ocupă un loc central şi orice zi în care Biserica o sărbătoreşte este o ocazie minunată de a-i mulţumi pentru toate binecuvântările şi ocrotirile în necazuri, primite de la Bunul Dumnezeu prin mijlocirile ei.

Din imnografia acestei sărbători aflăm: „Astăzi, poporul cel binecredincios, luminat prăznuim, umbriţi fiind prin venirea ta, Maica lui Dumnezeu, şi căutând către Preacinstită Icoana ta, cu umilinţă grăim: acoperă-ne pe noi cu Cinstitul tău Acoperământ şi ne scapă de tot răul, rugând pe Fiul tău, Hristos Dumnezeul nostru, să mântuiască sufletele noastre” (Tropar).

Despre esenţa praznicului de astăzi, aflăm din Sinaxar cum s-a petrecut vederea minunată a monahului Andrei: „Fiind de față și mulțimea poporului la ceasul al patrulea din noapte, Sfântul Andrei, cel ce era întru totul al lui Hristos, și-a ridicat ochii în sus și a văzut-o pe Împărăteasa Cerului, pe Acoperitoarea a toată lumea, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh și rugându-se, strălucind ca soarele și acoperind poporul cu cinstitul său Omofor”.

Din aceste două texte înţelegem că această zi de serbare a Maicii Domnului este un timp în care-i mulţumim pentru ocrotirea pe care ne-o oferă. Lucru subliniat şi de condacul sărbătorii: „Fecioara, astăzi, înainte stă în Biserică şi cu cetele sfinţilor nevăzut se roagă lui Dumnezeu, îngerii cu ierarhii se închină şi Apostolii cu prorocii dănţuiesc; că pentru noi roagă Născătoarea de Dumnezeu pe Dumnezeu Cel mai înainte de veci”.

Părintele Cleopa subliniază importanţa praznicului de astăzi pentru creştinii noştri mărturisind şi învăţând: „Astăzi Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoare mare pentru Biserica lui Hristos şi pentru tot creştinul. Când sărbătorim Acoperământul Maicii Domnului, au sosit la noi mila şi îndurările ei. După Prea­sfânta şi de viaţă făcătoarea Treime, în ceruri, nu există altă persoană, altă faţă mai înaltă pe scara duhovnicească decât Maica Domnului”.

Astfel şi noi trebuie să mărturisim că pentru toţi ortodocşii o nouă zi în care o cinstim pe Maica Domnului este un bun prilej să ne manifestăm evlavia noastră românească faţă de cea care ne dăruieşte permanent ocrotire cerească.

File de istorie

Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului ne aminteşte de vederea minunată a Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos din vremea împăratului bizantin Leon al VI-lea (886-912). Acest eveniment a avut loc în Constantinopol,  în Biserica Maicii Domnului din Vlaherne, unde poporul dreptcredincios din Bizanţ se afla în rugăciune noaptea, când se săvârşea priveghere pentru ziua Duminicii. Sfântul Andrei, un monah nebun pentru Hristos, `și-a ridicat ochii în sus și a văzut-o pe Împărăteasa Cerului, pe Acoperitoarea a toată lumea, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh și rugându-se, strălucind ca soarele și acoperind poporul cu cinsti­tul său Omofor. Văzând aceasta, Sfântul Andrei a zis către ucenicul său Epifanie: «Oare vezi, frate, pe Împărăteasa și pe Doamna tuturor, care se roagă pentru toată lumea?» Iar el a răspuns: «O văd, sfinte părinte, și mă înspăimânt»” (Vieţile Sfinţilor). Această vedere minunată constituie baza sărbătorii din data de 1 octombrie. „De atunci a început a se serba, mai întâi la Constantinopol, apoi în Rusia şi la alte popoare creştine, sărbătoarea aceasta, care se cheamă în ruseşte Pocrov, adică Acoperământul Maicii Domnului”, ne spune părintele Cleopa Ilie.

Această sărbătoare închinată Maicii Domnului este zi de hram pentru multe mănăstiri şi biserici din ţara noastră. Este o zi de pelerinaj pentru mulţi creştini, care merg în aceste vetre de spiritualitate ortodoxă închinate Preasfintei Fecioare Maria.

De asemenea, această zi de sărbătoare este şi un prilej pentru toţi ortodocşii să citească Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului şi să se roage spunând: „Împărătesei celei alese mai înainte de veci, Împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului și a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în biserica cea din Vlaherne și se ruga pentru cei din întuneric, acesteia și noi, cu credință și cu umilință, îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbă­vește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, bucuria noastră; acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!” Oriunde se află un om în nevoi şi suferinţă şi cere ajutorul Preasfintei Fecioare, ea răspunde, arătând că ea ne ocroteşte pe toţi, pretutindeni, cu Sfântul ei Acoperământ.

 Toate rugăciunile pe care le ­înălţăm astăzi Maicii Domnului exprimă recunoştinţa şi evlavia pe care le purtăm celei ce s-a învrednicit să fie `mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii” şi `care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul a născut”. De aceea o mărim şi o rugăm: `O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, Împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare și tărie a noastră, primește această cântare de laudă și de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalță rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu și Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăților noastre”.

În aceste zile de grea încercare pandemică, gândul nostru plin de nădejde merge către dragostea ei de mamă, rugând-o: `Împărăteasa mea cea preabună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniți și acoperitoarea celor necăjiți, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrănește-mă ca pe un străin; necazul meu îl știi, deci dezleagă-l precum voiești, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzești și să mă acoperi, în vecii vecilor”.