Sfinţii îngeri

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi Soborul mai-marilor Arhistrategi Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri. În această zi îi sărbătorim pe sfinţii îngeri, care „dau luminare sufletelor noastre”, după cum mărturiseşte imnografia zilei, şi ne rugăm „Cuvinte cel fără de început, pentru sfințitele rugăciuni ale Heruvimilor, Serafimilor, ale Stăpâniilor, Scaunelor, ale Puterilor celor dumnezeiești, ale Îngerilor, Arhanghelilor, ale Căpeteniilor și Domniilor, dăruiește-ne milele Tale cele mari, ca un iubitor de oameni”.

Numirea de înger vine din limba greacă şi înseamnă vestitor, trimis, crainic sau sol. Dacă vrem o definire a îngerilor, putem spune că sunt fiinţe spirituale, personale, mărginite, superioare oamenilor care au fost creaţi de Dumnezeu pentru a-I fi „duhuri slujitoare”, după cum îi numeşte Sfântul Apostol Pavel: „duhuri slujitoare, trimise în slujba celor care urmează să moștenească mântuirea” (Evrei 1, 14). Ei sunt trimişi de Dumnezeu către oameni pentru a le vesti voia divină.

Biserica Ortodoxă învaţă pe baza Sfintei Scripturi că îngerii au fost creaţi de Dumnezeu din nimic: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul” (Facerea 1, 1). Prin cuvântul cer, Sfinţii Părinţi înţeleg lumea îngerilor care apare în ordinea creaţiei înainte de universul din care facem parte şi noi oamenii. Acest lucru îl mărturisim în primul articol din Simbolul credinţei (Crezul) când spunem că Dumnezeu-Tatăl este „Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute”. Sfântul Apostol Pavel scrie colosenilor că în Hristos „au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Coloseni 1, 16).

Sfântul Grigorie Palama scrie: „Înainte de noi şi pentru noi, Dumnezeu i-a creat pe îngeri”.

Îngerii sunt fiinţe spirituale: „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Psalmi 103, 5). Ei au voinţă şi raţiune proprie plus simţire. După cum aflăm din Biblie, îngerii se bucură să-L vadă pe Dumnezeu: „Îngerii lor, în ceruri, pururea văd faţa Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Matei 18, 10).

Sfântul Ioan Damaschin arată că Dumnezeu a zidit îngerii după propriul Său chip, cu „natură necorporală”, dar ca „un fel de duh sau de foc imaterial”.

Dacă îi comparăm cu noi oamenii, îngerii ne sunt superiori ca putere, conştiinţă şi virtute. Ei sunt fiinţe spirituale, nemuritoare, fără gen şi care nu sunt supuşi ispitelor şi slăbiciunilor omeneşti. Biserica, dorind să sublinieze spiritualitatea îngerilor, îi numeşte în rugăciuni şi imnuri liturgice: „cereştile şi netrupeştile puteri” sau „îngerii cei fără de trup”.

Cu toate că sunt fiinţe spirituale, în Biblie sunt prezentaţi ca bărbaţi tineri, ca trimişi ai lui Dumnezeu să vestească voia divină oamenilor. Astfel pot interacţiona cu oamenii pentru a fi credibili în rolul lor de vestitori ai mesajului divin.

Îngerii sunt fiinţe mărginite spațial şi temporal, pentru că sunt creaturi ale lui Dumnezeu. Ei pot face lucruri pe care oamenii nu le pot face. În ceea ce priveşte minunile, le pot face doar din încredinţarea lui Dumnezeu.

Scopul creării îngerilor îl reprezintă preamărirea şi împlinirea voii lui Dumnezeu. În raport cu oamenii, slujirea lor este de a le face cunoscută voia lui Dumnezeu, dar şi de a fi păzitori şi povăţuitori ai noştri. În acest sens, Biserica ne învaţă să ne rugăm astfel: „Îngerule al lui Dumnezeu, cel ce stai fără mijlocire îna­intea Sfintei Treimi, nu înceta a te ruga pentru mine, robul tău”.

Sfântul Ioan Damaschin scrie că îngerii „păzesc porţile pământului, sunt întâistătătorii neamurilor şi ai locurilor, aşa cum au fost rânduiţi de Creator, ne conduc şi ne ajută în lucrările noastre”.

Despre numărul îngerilor Sfânta Scriptură foloseşte mai multe numiri pentru a ne arăta numărul foarte mare de îngeri, dar fără să precizeze numărul lor exact. Astfel, în Sfânta Scriptură a Noului Testament, Mântuitorul vorbeşte de legiuni de îngeri atunci când este arestat spunându-i Apostolului Petru: „Ți se pare că nu pot să rog pe Tatăl Meu şi să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?” (Matei 26, 53) În Vechiul Testament se vorbeşte de mii de mii şi miriade de miriade cu referire la îngeri: „Un râu de foc se vărsa şi ieşea din el; mii de mii Îi slujeau şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui! Judecătorul S-a aşezat şi cărţile au fost deschise” (Daniel 7, 10). Toate acestea ne arată că numărul îngerilor este foarte mare.

Sfântul Ioan Gură de Aur vorbeşte de îngeri ca „popoare infinite de puteri netrupeşti, ale căror mii nu le poate număra nimeni”, iar Clement Alexandrinul spune că numărul îngerilor este infinit.

Îngerii sunt prezenţi la cele mai importante momente legate de mântuirea neamului omenesc: anunţă Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, slujesc la Naşterea Domnului, sunt prezenţi în pustia Carantaniei, în Ghetsimani, la Înviere şi la Înălţare şi Îl vor însoţi pe Domnul la a doua Sa venire de la Parusie.

Ei anunţă naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi-i ajută pe Sfinţii Apostoli. Tot îngerii i-au ocrotit în Vechiul Testament pe Avraam, Lot, Iacob, Ilie sau pe Daniel. Tot ei se bucură de întoarcerea păcătoşilor după cuvântul Domnului: „Zic vouă, aşa se face bucurie îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte” (Luca 15, 10). Sfântul Apostol Pavel ne spune că îngerii slujesc spre mântuire: „Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii?” (Evrei 1, 14).

Astăzi, Biserica sărbătoreşte toate cetele îngereşti, adică pe Heruvimii şi Serafimii cei cu ochi mulţi, oştile Arhanghelilor celor slujitori cu Stăpâniile, Scaunele, Domniile, Îngerii, Puterile şi Căpeteniile care-L roagă pe Făcătorul nostru şi Dumnezeul şi Stăpânul să nu treacă cu vederea rugăciunea poporului care a greşit. Alături de ei cântăm Persoanelor Preasfintei Treimi: „Sfânt eşti Părinte ceresc, Sfânt eşti Cuvinte Cel împreună-veşnic şi Duhule Preasfinte”.