Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă An omagial Crucea Eroilor Neamului de la Caraiman, simbol al jertfei și învierii

Crucea Eroilor Neamului de la Caraiman, simbol al jertfei și învierii

Galerie foto (5) Galerie foto (5) An omagial
Un articol de: Silviu Dascălu - 15 Septembrie 2021

Unul dintre cele mai cunoscute, dar și impresionante monumente de la noi din țară este fără îndoială Crucea Eroilor Neamului de la Caraiman. Așezată pe unul din vârfurile Bucegilor, crucea unește cerul cu pământul și pare să cuprindă în brațele ei întreaga Vale a Prahovei. Ridicată pentru a cinsti memoria soldaților căzuți în Primul Război Mondial, ea este deopotrivă monument comemorativ, dar și punct de reper pentru turiștii ce tranzitează zona.

Construcția monumentului a fost inițiată de regele Ferdinand I al României și de regina Maria ca omagiu adus eroilor care și-au jertfit viața în Primul Război Mondial în luptele împotriva armatelor Puterilor Centrale, se arată pe pagina de internet a Secretariatului General al Ministerului Apărării Naționale. Construcția a început în anul 1926 și s-a finalizat în 1928, sub patronajul reginei Maria, după moartea în anul precedent a regelui Ferdinand.

S-a dorit ca acesta să fie văzut de la o distanță cât mai mare și, din acest motiv, s-a renunțat la amplasamentul de pe vârful principal, înalt de 2.325 de metri, al masivului Caraiman, de unde monumentul nu putea fi văzut decât odată ajuns pe platou. S-a ales vârful de 2.291 de metri al versantului de sud-est, care permitea vizualizarea crucii de departe, din Valea Prahovei și împrejurimi, chiar și în condiții meteorologice dificile. Sculele, lemnul, piesele metalice componente și restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la stația CFR Bușteni. De aici, o parte dintre traversele metalice și materialele de construcție au fost transportate cu carele cu boi ale localnicilor. Restul au fost transportate cu funicularul fabricii de hârtie Schiel din Bușteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai și măgari până în vârful Caraiman. Structura metalică a crucii, formată din profile și elemente de legătură, toate montate prin nituire, a fost confecționată din oțelul fabricat de vestitele Uzine și Domenii Reșița.

Inaugurarea și sfințirea monumentului au avut loc în 14 septembrie 1928, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci. Pentru o mai bună încastrare a crucii, la doi ani după montarea structurii metalice direct în stâncă, în 1930, a fost realizat și soclul. Crucea are înălțimea totală de 39,3 metri (dintre care 8,35 metri reprezintă soclul) și o deschidere a brațelor orizontale de circa 15 metri.

În interiorul soclului de beton armat a fost amenajată o încăpere, unde inițial a fost instalat generatorul de curent electric pentru alimentarea a 120 de becuri de 500 W, în prezent funcționând un muzeu. Începând cu 2013 a fost inclusă în Cartea Recordurilor drept cea mai mare construcție cruciformă amplasată la o asemenea înălțime.

Reabilitare și resfințire

Începând cu 2018, monumentul a intrat într-un amplu proces de reabilitare în care au fost sablate tronsoanele metalice, soclul și platforma de acces, iar apoi a fost acoperită anticoroziv întreaga structură metalică. În interior au fost montate lămpi electrice şi instalații de iluminat, iar la subsol a fost realizată instalația de ventilație. Totodată, au fost organizate două săli de expoziții: prima este amenajată la parter și este dedicată Primului Război Mondial, eroilor neamului și bătăliilor de pe Valea Prahovei; la etaj, prin a doua expoziție, este rememorată edificarea monumentului din perioada 1926-1928. În seara zilei de 14 septembrie 2020, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, luminile au fost aprinse pentru prima dată pe monument după începerea lucrărilor de restaurare.

Crucea a fost resfințită luni, 30 noiembrie 2020, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, de către Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Biserică a eroilor, în apropierea Crucii Caraiman

La 90 de ani de la inaugurarea Crucii Eroilor Neamului, în 2018, pe platoul Bucegilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit piatra de temelie pentru o biserică menită să cinstească memoria eroilor români. Un proiect amplu, menit să dăinuiască peste veacuri şi să devină un simbol naţional, aşa cum şi Crucea Eroilor este. Având în vedere dificultatea căii de acces spre Crucea Eroilor Neamului, pentru a fi săvârşite slujbe de pomenire, a prins contur această idee de a fi construit un lăcaş de închinăciune într-un loc accesibil. Biserica va avea hramurile „Înălţarea Sfintei Cruci”, „Înălţarea Domnului” şi „Schimbarea la Faţă a Domnului” și va funcționa ca adăpost pentru turişti în caz de intemperii.

Cu prilejul punerii pietrei de temelie, Patriarhul României a arătat că pe platoul de la Bucegi vom avea un „Tabor al eroilor”, pentru că ei, prin jertfa lor, au dus la învierea neamului, în sensul realizării uni­tății poporului român.