Părintele - profesor în era școlii on-line

Noul context în care a început anul școlar ridică astăzi multe semne de întrebare profesorilor și părinților. Școala, educația, învățarea nu mai corespund imaginii pe care aceștia o au în minte: copii așezați în bănci, mai cuminți sau mai năstrușnici, ore încheiate cu sunet de clopoțel și culoare aglomerate de copii în pauze, scris în caiete, liniște și mâini ridicate pentru a răspunde.

E școala on-line o școală „onorabilă”? Este învățarea facilitată de tehnologie o învățare „bună”, „serioasă”? Marea încercare pentru adulții în mintea cărora există un set de reprezentări fixe despre educație și școală este să re-imagineze școala în acest context. Să accepte că și această școală on-line este tot școală și că învățarea mediată de tehnologie poate fi învățare valoroasă, transferabilă în comportamente și atitudini în viața de zi cu zi, încercată de pandemie în această perioadă.

În acest context apar o serie de condiții și schimbări de roluri și comportamente. Profesorii și părinții au nevoie să accepte și să cadă de acord, împreună, că școala on-line sau varianta hibrid (grupe care merg la școală și grupe care urmăresc on-line lecțiile din clasă, sincron - adică în același timp toți elevii, împreună cu profesorul, dar din locuri diferite) este tot școală și că, undeva pe glob, acest mod de a „face școală” este chiar la ordinea zilei - sunt locuri în care copiii nu pot ajunge la școală din cauza distanțelor sau a distrugerii unor căi de acces, sunt insule prin diferite arhipelaguri în care nu există școală fizică, dar toți copiii au acces la modalități de a învăța, prin educație la distanță, mediată tehnologic și prin internet. Este doar o imagine fixă în mintea noastră că școala trebuie să fie doar clădirea dintr-o curte mare, îngrădită, eventual cu un teren de sport alături. Școala este orice spațiu care facilitează accesul la învățare și care este structurat și sistematizat în direcția unor obiective de învățare explicit formulate.

Părinții se reîntorc la rolul de prim-educatori: asigură spațiul de acasă dedicat învățării (un birou, o masă, o cameră specială - acolo unde se poate asigura, un loc luminos și liber de alte obiecte, loc ce devine banca de la școală); asigură conectarea și tehnologia (acolo unde e cazul; astăzi, mai multe școli vor primi și vor distribui elevilor, fie prin administrația locală, fie prin Ministerul Educației, tablete sau laptopuri); se asigură că elevii sunt pre­gătiți de școală - au luat masa, sunt îmbrăcați corespunzător, au realizat rutina de dimineață și sunt în starea de învățare; se asigură că elevii sunt conectați psihologic cu procesul din sala de clasă, adică: sunt conectați și au camera video deschisă; sunt atenți și concentrați; își iau notițe; contribuie sau adresează întrebări profesorilor din sala de clasă; se asigură că elevii iau pauză și nu stau tot pe computer în această pauză (accesând alte site-uri), ci beau apă, se mișcă, se relaxează puțin cu alte activități; părinții verifică la finalul zilei ce s-a întâmplat la școală, dacă elevii și-au lucrat temele, dacă au fixat lecția, dar și elementele psiho-�emo­ționale: cum se simt, reușesc să participe suficient la ore, sunt obosiți, sunt antrenați și entuzias­mați de ceea ce au învățat.

Profesorii acceptă că, și în si­tuația în care locul în care își prac­ti­că profesia nu mai arată la fel cum știau și s-au obișnuit, rolul lor rămâne același: de a oferi edu­cație de calitate, în condițiile date. Se schimbă mediul de învățare (în clasă și în on-line), se schimbă modul în care interac­ționează cu copiii (direct, cu cei din clasă, on-line, cu cei de acasă), se schimbă instrumentele de lucru (tabletă, computer, cameră video, cone­xiune internet, platforme dedicate pentru învățarea la distanță ș.a.) și modul în care ei trebuie să facă aceste lucruri, integrându-le cu compe­ten­țele lor didactice, de predare-în­vățare-evaluare. De asemenea, au nevoie să accelereze achiziția com­petențelor digitale (atât folosirea tehnologiei, cât și proiectarea acti­vităților de învățare în mediul on-line) și să fie mai deschiși către con­versații cu părinții (monitorizare, suport, feedback) și cu elevii (pentru a-i coopta în activitate în mod real, participativ), iar din punctul de vedere al eficientizării învățării on-line, să se asigure că activitățile sunt interactive (nu doar prelegere, ci și interacțiuni, întrebări-răspunsuri, accesare platforme cu resurse, filme/video etc.) și colaborative (copiii pot colabora între ei, se pot forma grupe mai mici, pot discuta și lucra împreună).

Preocupările prioritare pentru profesorii și părinții din viața copiilor sunt: starea de bine (sănătate fizică și emoțională), incluziune, relații sănătoase; învățarea și progresul în învățare; păstrarea sau dezvoltarea relațiilor cu ceilalți colegi, cu profesorii, cu prietenii, păstrând și respectând măsurile de igienă și sigu­ranță specifice perioadei; comunicare sănătoasă, eficientă, proactivă și orientată către menținerea în starea de învățare a elevilor, dar și a profesorilor (evitarea negativității, a agresiunilor verbale, explorarea oportunităților de dezvoltare personală și profesională).

Părinții și profesorii au nevoie să comunice mai mult, mai intens și mai profund în această perioadă, să se sprijine reciproc, atât în utilizarea tehnologiei, cât și în susţinerea elevilor, să se acomodeze cu noul mod de învățare și cu noua școală. Ambele categorii de roluri se vor ajusta în această perioadă și e nevoie de un timp pentru acomodarea la schimbare și integrarea noilor moduri de lucru.

Să nu uităm, învățarea este un proces foarte personal, la nivelul creierului celui care învață. Se întâmplă pe multe paliere și este dependentă de mediu și de stare. Dacă mediul poate fi organizat, fie și on-line, starea de învățare se cultivă și se exersează în timp, cu înțelegerea faptului că se poate întâmpla oriunde, oricând, dacă este asumată dorința de învățare. Iar această dorință de învă­țare por­nește de la modelul adulților din jur și din exprimările acestora cu privire la școală, învățare, edu­cație.

Recomand părinților și profesorilor ca în această perioadă, mai mult ca oricând înainte, să exprime importanța și semnificația învă­țării pentru reușita în viață, pentru împlinirea și dezvoltarea continuă a elevilor. Dacă ei exprimă aceste valori și le întăresc în fiecare zi, mai ales prin exemplul personal, sunt șanse mai mari ca elevii să îi urmeze în aceste obiective, care devin ținte comune.