Un centru medical unic în țară

Firește, orice unitate medicală e binevenită, dar probabil că unii oameni, auzind despre ridicarea, în incinta ansamblului de la Biserica Mavrogheni, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, a unui Centru pentru recuperarea copiilor cu sindrom Down și autism, s-au întrebat cât de mare este nevoia socială pe care o va acoperi. Din păcate, mult mai mare decât s-ar crede. Există peste două mii de copii cu aceste afecțiuni numai în București. Și nici un centru dedicat lor. Până acum.

Nevoia e cu atât mai stringentă, ne spune pr. Radu Petre Mureșan, parohul Bisericii Mavrogheni, cu cât există tot mai mulți copii cu asemenea probleme. În ceea ce privește autismul, spun specialiștii, creșterea cifrelor are legătură cu „căderea” copiilor în device-uri, care aduce izolarea față de cei din jur, inclusiv față de familie. Cât despre problema sindromului Down, spune părintele cu tristețe, societatea modernă a încercat s-o rezolve prin eugenie: dacă testele făcute în timpul sarcinii semnalează sindromul, se recurge la avort. Și asta în ciuda faptului că s-a demon­strat că acești copii pot fi recuperați și puși în valoare. Unii dintre cei cu sindrom Down au ajuns angajați de răspundere în ministere, președinți de firme multinaționale sau profesori. De altfel, „ei sunt foarte afec­tuoși și foarte aplecați spre tot ceea ce înseamnă artă, iar foarte mulți dintre autiști sunt supradotați; important este să-i scoți din lumea lor și să reușești să-i capacitezi de asemenea manieră încât să le placă ceea ce fac”.

Un asemenea centru, cum va fi cel de aici, nu există încă, doar câteva private, dar nu integrate, cu toate specialitățile într-un loc. „E foarte important să fie integrat, pentru că altfel alergi în toate zările Bucureș­ti­u­lui, nu știi pe unde s-o apuci! ­Plus că acest centru, acreditat de Ministerul Sănătății, va oferi servicii decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, inclusiv tratamentele stomatologice, de pildă. A trecut recent Legea autismului și sperăm că, în februarie-martie, va trece și Legea sindromului Down. Ar fi un pas foarte mare! Noi am propus în lege să beneficieze de aceste servicii toți copiii care au un anumit grad de handicap, în funcție de nevoile lor”, explică parohul de la Biserica Mavrogheni.

Fiecare zi contează, pentru că șan­sele de recuperare sunt cu atât mai bune cu cât îi iei pe copii mai repede în îngrijire. „Copilul cu Down se vede de la naștere. Sunt diferite forme, dar se diagnostichează imediat, cam la o lună de zile se face analiza de trisomie (anomalie datorată prezen­ței unui cromozom suplimentar - n.r.) și vezi care e situa­ția. Pot fi și afecțiuni suplimentare, uneori e nevoie de operație pe cord deschis, deci e foarte important de luat lucrurile din pripă și de rezolvat pas cu pas, astfel încât copilul să se poată dezvolta”, precizează părintele.

Soluțiile de până acum sunt modeste, în condițiile în care terapia pentru un copil cu Down costă între 150 și 200 de lei ora. Se poate ajunge și la o mie de euro pe lună terapia pentru un copil cu Down sau autism. Și apoi, depinde și cât tratament face: „O oră săptămânală de logopedie sau de kinetoterapie nu înseamnă nimic! Iar despre hidrokinetoterapie, nici nu se pune problema!”

O explicație simplă și morală

Se spune că nevoia te învață. Pare să fie valabil pentru părintele Radu Mureșan, căruia i-a venit ideea centrului după ce, acum 9 ani, i s-a născut un băiețel cu sindrom Down și împreună cu preoteasa au alergat la toți specialiștii pe care i-au putut afla, au intrat pe grupuri online de părinți, au mers la asociații dedicate, tot căutând soluții și răspunsuri la întrebări: „Va merge la școală? Nu va merge la școală? Cum se va dezvolta? Aveam experiența fetiței, care s-a dezvoltat foarte bine, dar nu poți face comparații”.

După câțiva ani de mers dintr-o parte în alta, s-a gândit la o soluție permanentă, care să nu mai expună atât de mult copiii, care „nu pot fi trambalați pe drumuri! Trebuie un loc unde să fie toate serviciile implicate, să fie evaluat periodic și să i se aplice o terapie personalizată. Asemenea centre există în străinătate, le-am văzut mergând la Consiliul Mondial al Bisericilor și vizitând diverse misiuni creștine din lume. De aceea, destule familii emigrează exact pentru asta”.

Un moment special s-a petrecut într-un cabinet medical. „Cunoșteam mai mulți colegi, preoți și diaconi care au copii cu astfel de probleme, îi întâlneam la cabinetele de terapie și mă rugau: «Nu-mi primești și mie copilul în grădinița de la Mavrogheni? Știu că și tu ai un băiețel cu Down, ajută-mă, n-am unde să-l duc!» Așa se face că în fiecare clasă a Grădiniței «Sfântul Dumitru» avem câte un copilaș cu Down sau autism, cu profesor însoțitor. Odată, la un cabinet de terapie, am zis cu voce tare: «Probabil că Dumnezeu ne pedepsește pe noi, preoții, că nu suntem ce ar trebui să fim!» Atunci, un medic în vârstă, cu părul alb și cu barbă, mi-a zis: «Părinte, vorbești prostii! E mai probabil să se nască un copil cu dizabilități într-o familie preoțească pentru că într-o familie preoțească niciodată n-o să se facă avort!»” 

Șase ani de alergături

Care a fost primul pas? „Atunci când am făcut hârtia la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cerându-i Înalta Binecuvântare, pe care mi-a dat-o.” După care a început alergătura după acte. Cât a durat?, întreb și, deși știam câte ceva, răspunsul mă lasă cu gura căscată: „Vreo șase ani! Numai până am obținut certificatul de urbanism au trecut 4 ani! Și asta pentru că multe documente nu erau de actualitate. Când s-au făcut PUZ-urile, s-a pus «zonă verde» pe unde s-a nimerit, să iasă procentul impus. Inclusiv pe acoperișul Bisericii Mavrogheni! Când l-am schimbat, n-au vrut să-mi dea certificat de urbanism că e zonă verde! I-am asigurat că n-am acoperiș înierbat, chiar dacă ar fi foarte avangardist, așa...”, râde cu poftă părintele.

„Preafericitul ne-a fost alături, Centrul eparhial la fel, în situații în care se blocau lucrurile te miri pe unde, au fost zeci de intervenții prin diverse comisii, trebuie să ții cont de foarte multe normative, dimensiuni, nu le poți face după ureche - munți de hârtii s-au făcut!”

După șase ani de alergătură pentru acte, mai rămânea problema finanțării. „Am mers la Compania Națională de Investiții, un an și ceva am «bâzâit» pe-acolo ca să ajungem pe un ordin de ministru, și, după aceea, făcând o prezentare la sectorul 1, domnul Sebastian Burduja ne-a fost alături și a sprijinit foarte mult proiectul, care a fost introdus pe ordinea de zi a Consiliului Local de către PNL și a fost susținut și de PSD, și de USR, obținând în 2021 finanțarea pentru un deviz de 14.588.000 de lei alcătuit în 2019”.

Nu înseamnă că de-acolo înainte lucrurile au mers șnur. Au fost zeci de controale, zeci de reclamații, s-a cerut schimbare de temă în timpul execuției, s-au reproiectat fațadele, instalațiile, s-au scos din nou toate avizele și o nouă autorizație de construcție, în 2022, de la Primăria Capitalei. În timpul ăsta, părintele s-a ocupat și de branșamente, canalizare, pompele de căldură - care presupun foraje la 120 de metri adâncime, toate cu proiecte, avize și autorizații.

Au fost probleme și cu accesul, n-aveau cum să intre excavatoarele, basculantele și buldozerele pe poarta bisericii, a venit Poliția Rutieră și a propus un traseu alternativ, prin spatele curții. „Șansa noastră a fost însă că am plătit tot fierul și betonul în decembrie 2021, fierul la 2,4 lei kilogramul, cu TVA inclus, după care a ajuns la 7 lei - n-am fi rezistat!”

Bineînțeles, ISC (Inspectoratul de Stat în Construcții) vine la fiecare raportare de fază și verifică „foarte minuțios” dacă se fac toate conform proiectului. La rândul lui, ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență) verifică toate normele de protecție contra incendiilor și „ne ajută cu o consiliere foarte competentă”. În plus, lucrările n-au început decât după descărcarea arheologică. Se știa că se vor descoperi rămășițe umane și materiale, căci se găsiseră morminte, pe trei straturi, când se făcuse consolidarea școlii alăturate, „I.H. Rădulescu” (marele scriitor, filolog și om politic, membru fondator al Academiei Române și primul ei președinte, își are mormântul în curtea bisericii). Cimitirul data de la 1800, când aici era marginea orașului și începea pădurea. Inițial fusese al mănăstirii care a existat aici.

Osemintele au fost ridicate cu grijă de arheologi și se află la IML, „durează enorm certificarea lor, pe urmă o să le îngropăm creștinește”. În total, de pe locul viitorului centru medical s-au ridicat 118 schelete, printre care și de copii și rămășițele unor preoți. „Arheologii erau deosebit de competenți”, își amintește părintele, „spuneau imediat: aici e o femeie care a născut, aici un bărbat a avut cutare boală!” S-au găsit și câteva monede și olane de pe vremea domnitorului Nicolae Petre Mavrogheni, plus multe obiecte ceramice. „Arheologii s-au bucurat foarte mult, pentru că s-a îmbogățit fondul muzeal al Municipiului București!”

Când oamenii ajută

Proiectul centrului a fost făcut de Ana Maria Goilav, vicepreședintă a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și cadru didactic universitar, și este executat de firma Divers Construct. Licitația s-a reluat de trei ori, „mă rugam de firme să vină să liciteze, nimeni nu voia, știind că o să fie descărcare arheologică, că e o zonă cu acces foarte complicat și că trebuiau făcute niște sprijiniri speciale spre biserică, care e monument istoric”. 

Cum prețurile materialelor cresc mereu, există riscul să se depășească bugetul inițial? „Sigur că da, dar încă suntem în buget. Și avem o veste foarte bună: oameni cu suflet mare ne-au promis să ne ofere aparatura medicală, care costă foarte mult”. Există donații? „Da, am creat, cu binecuvântarea Părintelui Patriarh, Asociația «Izvorul Tămăduirii» Mavrogheni, care să poată gestiona centrul, primind codurile CAEN medicale necesare, ca să poată fi acreditată ca unitate medicală, și sunt deja persoane care au oferit sume destul de importante, firme care contribuie și oameni care dau cât poate fiecare, 50, 100, 1.000 de lei. Și s-a mai întâmplat ceva! Am fost sunați de cineva din zona politică, văzuse la televizor despre lucrarea noastră și partidul lui a reușit să treacă un amendament la Legea Bugetului de Stat, prin care centrului i se acordă 240.000 de lei pentru întregul ansamblu: centrul medical, agheasmatarul, Altarul de vară, fântâna publică și lumânărarul. Nu cerusem noi acești bani, ne-am trezit cu ei!”

Cum va fi

Faza actuală este de instalații și finisaje și nu e loc de îndoială că inaugurarea se va face în 2024, declarat în Patriarhia Română An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și An comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți. Centrul, în suprafață totală desfășurată de peste o mie de metri pătrați utili, cu demisol, parter și două etaje, va fi unul integrat, asigurând micilor pacienți nu doar tratamentele specifice celor două afecțiuni, ci orice alt serviciu medical ar avea nevoie, în regim ambulatoriu.

Vor fi aici: spațiu de recepție; 10 cabinete medicale, pe specialități; 3 ateliere de terapie educaţională; un bazin de hidrokinetoterapie - ea însăși o raritate în România - cu sterilizare salină; ascensor de persoane; vestiare și cabine de duș, grupuri sanitare; centrală termică, gospodărie de apă, centrală de detecție, tablou electric.

Efectele benefice așteptate

Crearea condițiilor prin care copiii cu sindrom Down și autism, afectați pe mai multe arii de dezvoltare, să-și îmbunătățească abilitățile, să poată deveni adulții de mâine, capabili să se bucure de o viață aproape normală, muncind și având grijă de sine; sprijinirea familiilor, atât din punct de vedere moral, cât și financiar; formarea unui mediu social, favorabil dezvoltării și integrării copiilor cu sindrom Down și autism; asigurarea unui cadru medical care să permită accesul specialiștilor, părinților și copiilor la cele mai recente studii și terapii apărute în domeniu la nivel mondial; schimbarea mentalităților la nivel de individ și de grup prin dezvoltarea capacității de înțelegere și a puterii de adaptare la situații neprevăzute, urmărin­du-se dezvoltarea respectului pentru om și eliminarea oricăror forme de discriminare față de tinerii născuți cu această condiție; promovarea respectului și responsabilitatea de sine și față de ceilalți copii cu sindrom Down și autism, prin organizarea de întâlniri cu copii și tineri cu aceleași condiții din alte locuri, din țară și din străinătate, prin tabere și excursii șco­lare; dezvoltarea înțelegerii de către toată lumea a sindromului Down și a autismului, explicând biologia acestora, consecințele lor și cum trebuie tratate și privite.

Există deja medici care s-au oferit să lucreze aici, inclusiv în regim de voluntariat, și numeroase cereri de tratament, părinți care întreabă nerăbdători „Când îi dați drumul?” „Ziarul Lumina” va reveni aici de-a lungul lucrărilor și la mult așteptata inaugurare. Mai trebuie spuse până atunci cel puțin două lucruri: că instituția medicală este integrată într-un ansamblu care se află și el în curs de realizare și că, prin acest centru, Biserica Mavrogheni își va binemerita hramul `Izvorul Tămăduirii”!