O încercare de autopromovare care pornește de la o falsă problemă

Referitor la articolul platformei „Să fie lumină”, intitulat: BOR este obligată să se supună Legii nr. 544, precizăm următoarele:

Obiectul acțiunii în instanță a fost reprezentat de obligarea Patriarhiei Române să comunice cuantumul total și proveniența finanțărilor și sponsorizărilor publice pentru două proiecte ale Patriarhiei Române care au beneficiat și de sprijin din fonduri publice.

Patriarhia Română, în apărările formulate, a arătat că unitățile de cult ale cultelor religioase nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 544/2001. Cultele nu sunt nici autorități și nici instituții publice, iar sintagma „organizațiile non‑guvernamentale cu statut de utilitate publică” nu cuprinde și cultele religioase.

Acestea sunt organizate în baza unei legii proprii - Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, iar nu în baza OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Potrivit art. 1 alin.(3) din OG nr. 26/2000, „Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe”.

Când legiuitorul a dorit ca între destinatarii unei norme, pe lângă asociații și fundații, să se regăsească și cultele religioase, a făcut mențiune expresă în acest sens în respectiva normă (de exemplu art. 464 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, unde la alin. lit. d) face vorbire de culte și asociații religioase, iar la alin. 2 lit. f), de asociații și fundații).

Patriarhia Română consideră că interesul public, acela ca finanțările publice să fie transparente, este suficient asigurat prin faptul că instituțiile finanțatoare au obligația să le facă public cunoscute, nefiind necesar ca și beneficiarul să transmită tautologic aceleași informații.

Guvernul României, prin instituția sa centrală de specialitate, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, postează pe pagina acesteia de internet toate finanțările acordate (beneficiar și sumă), iar alocările de către autorități se fac prin hotărâri ale consiliilor locale, ale căror dezbateri și hotărâri sunt, la rândul lor, publice.

În plus, la finalul oricărei lucrări care a beneficiat de sprijin din fonduri publice sau de la sponsori privați, unitățile de cult mulțumesc public sprijinitorilor proiectului respectiv, acolo unde sunt contribuții relevante, numele instituțiilor sau al sponsorilor fiind trecute pe „Însemnări ctitoricești” aflate la loc vizibil.

Patriarhia Română așteaptă comunicarea hotărârii Curții de apel București pentru a vedea motivarea și modul în care a interpretat această instanță aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 în cazul de față.

În funcție de motivarea Curții de apel București asupra excepțiilor ridicate și a fondului acțiunii, Patriarhia Română își rezervă dreptul de a exercita și alte căi de atac față de hotărârea Curții de apel București.

Cancelaria Sfântului Sinod