Smaranda Brăescu a fost prima femeie-pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.315,2 m la Sacramento, SUA). S-a numărat printre puţinii instructori de paraşutişti militari. La 19 mai se împlinesc 90 de ani de la recordul ei mondial la saltul cu parașuta, realizat în Sacramento.
Născută la 21 mai 1897, într-o familie cu nouă copii din satul Hănțești, comuna Buciumeni (județul Galați), Smaranda s-a îndrăgostit de zbor și aviație și, chiar dacă viața de până atunci și studiile o pregătiseră pentru alt traseu, ea și-a urmat cu convingere visul. Era absolventă a Şcolii profesionale de fete din Bârlad (1916), apoi a Şcolii normale „Principesa Elisabeta”, unde a locuit la internat, și a Şcolii de Belle Arte din Bucureşti. În primii ani după terminarea studiilor a fost învățătoare în comuna natală, apoi funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929).
Drumul ei spre aviație a fost greu, nu doar pentru că avea o stare financiară modestă, ci și pentru că în acei ani femeile nu practicau astfel de meserii. Totuși, era o vreme în care femeile începeau să prindă curaj pentru a se afirma în diverse domenii considerate exclusiv ale bărbaților. Așa de pildă, în 1914, Elena Caragiani, născută în Tecuci, obținuse brevetul de aviator în Franța. Speranțe avea, prin urmare, și Smaranda.
Ajutorul inginerului Schroeder
În 1927, la un miting aviatic organizat pe aerodromul Băneasa, l-a cunoscut pe renumitul paraşutist german Otto Heinecke, un inginer care inventase o paraşută care-i purta numele. Impresionat de dorința româncei de a se apropia de acest domeniu și a deveni parașutistă, germanul a ajutat-o să ajungă la Berlin pentru a studia la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder”. Cu 60.000 de lei, adunați cu greutate din împrumuturi, tânăra Smaranda a plecat la Berlin şi și-a cumpărat o parașută Schroeder de 40.000 de lei. După antrenamente și cursuri, sub îndrumarea lui Otto Heinecke, la 5 iulie 1928, Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind astfel prima femeie parașutist din România.
Întoarsă în România, n-a avut o primire prea bună printre piloții români. Smaranda Brăescu îi mărturisea unui reporter de la revista interbelică „Realitatea Ilustrată”: „Am făcut o cerere pentru a intra în școala de pilotaj. Amânată de la o săptămână la alta, mi s-a spus, în cele din urmă, că femeile n-au voie să facă aviație!” Dar ea și-a croit altfel drumul. Cu brevetul ei german de parașutistă a participat la mitingul aerian din 26 octombrie 1928, organizat la Băneasa de Aeroclubul Regal al României, și a executat primul salt în țara noastră. Era un curaj nemaivăzut în România: participa la un salt simultan, alături de celebrii constructori de parașute Otto Heinecke și Leslie Irving. Presa a relatat elogios evenimentul, iar Samaranda Brăescu a devenit un simbol al parașutismului în România. A realizat 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare. A fost și grav rănită în urma unei lansări din vara anului 1930. La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a doborât recordul mondial feminin la saltul cu parașuta, executat fără mască de oxigen, de la o înălţime de 6.000 de metri, aterizând în condiţii optime pe câmpia Bărăganului, nu departe de Urziceni.
Fonduri din subscripție publică
Cu ajutorul banilor strânși în urma unei subscripții publice deschisă de ziarul „Universul”, în decembrie 1931, Smaranda a plecat în Statele Unite ale Americii, iar în cursul primelor luni ale anului 1932 a participat la o serie de mitinguri aeriene în California, obţinând şi aprobarea Ministerului de Război al SUA pentru a se pregăti la o unitate militară a aviaţiei americane.
Ziua de 19 mai 1932 este una istorică pentru paraşutismul mondial: Smaranda, decolând într-un avion pilotat de americanul Booshart, de la baza militară aeriană de la Sacramento, s-a lansat cu paraşuta de la o înălţime de 7.315,2 m (24.000 de picioare), stabilind astfel noul record mondial de paraşutism feminin şi masculin deopotrivă.
A urmat apoi cursuri la școala de pilotaj de la New York, obținând brevetul de pilot de avion. La 19 mai 1936, la bordul propriului avion, marca „Milles Hawk” (de fabricație engleză), Smaranda Brăescu a realizat primul zbor al unei aviatoare din România peste apele Mediteranei. După începerea războiului, Smaranda a fost încadrată ca instructor la Şcoala de paraşutişti de la Popești-Leordeni (1941). La cererea sa, a fost încadrată în Escadrila 1 Sanitară (1942), numită și Escadrila Albă, compusă numai din femei care executau misiuni de transport al sodaților răniți pe frontul de Est. Apoi, pe frontul de Vest a plecat în calitate de comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară (1944-1945). Sfârşitul războiului o găseşte pe Smaranda, împreună cu altă remarcabilă femeie-pilot, Mariana Drăgescu, pe aerodromul Trencin din Cehoslovacia, făcând parte din Escadrila 113 Legătură.
Condamnată la închisoare
Conform muzeografei Daniela Alecsă de la Muzeul de Istorie din Galați, în 1946, Smaranda Brăescu a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase și alții), un raport confidenţial adresat de către gen. Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946. Documentul a ajuns în mâinile Siguranţei Române, astfel încât aviatoarea a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste „Haiducii lui Avram Iancu”, „Sumanele Negre” şi „Mişcarea pentru Libertate”. Pentru a scăpa de arestare a fost nevoită să se ascundă în județele Iaşi şi Bacău. S-a îmbolnăvit de cancer și sub numele de Maria Matei a fost operată de dr. N. Fălcoianu la spitalul din Roman. Între noiembrie 1947 şi februarie 1948 s-a refugiat la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria, iar în ianuarie 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj. S-a stins din viață la 2 februarie 1948, fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj, sub numele de Maria Popescu.
Portretul unei campioane
Memoria Smarandei Brăescu este cinstită astăzi printr-o stradă în București care-i poartă numele și un colț dedicat în cadrul Muzeului Aviației Române. În 2012, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României au intrat două costume populare din zona Muscelului care i-au aparținut aviatoarei românce și pe care le purta cu mândrie la diverse festivități. Cercetătorul istoric în domeniul aeronautic Dan Antoniu a scris o carte monografică intitulată „Eroina cerului - mit și adevăr despre aviatoarea Smaranda Brăescu”. Județul natal o omagiază pe prima femeie parașutist din România prin numeroase activități culturale. Astăzi, 19 mai, la ora 12:00, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați vernisează expoziția „Smaranda Brăescu - portretul unei campioane”, curatoriat de muzeografa Mihaela Damian. Parlamentul României a instituit printr-o lege anul 2022 drept „Anul Smaranda Brăescu”.
