Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Biserica din Groapă, simbolul libertăţii românilor din Sibiu

Biserica din Groapă, simbolul libertăţii românilor din Sibiu

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Documentar
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 13 Mai, 2010

Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Biserica "Buna-Vestire" din Sibiu face parte din monumentele istorice ale cetăţii. În jurul lăcaşului de cult şi al primei şcoli româneşti care a funcţionat în apropiere s­au concentrat eforturile comunităţii româneşti de a duce mai departe credinţa şi tradiţiile strămoşeşti. În cimitirul din curtea bisericii sunt înmormântaţi ierarhi români, scriitori şi personalităţi care au luptat pentru idealul românesc.

Numele cartierului sibian Iosefin este legat de cele trei vizite făcute de împăratul Iosif al II-lea în cetatea transilvăneană, în urma cărora românii de aici au primit anumite drepturi. Cel mai important drept câştigat atunci de "maierii" sau românii care nu aveau dreptul de a intra în cetate a fost acela de a avea în cartierele lor biserică şi şcoală. În acest context, în cartierul Iosefin a fost construită în 1789 Biserica "Buna-Vestire", unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult ortodoxe din Sibiu. Deşi prin edictul împăratului austro-ungar Iosif al II-lea se permitea construirea de biserici şi pentru credincioşii care n-au trecut la Uniaţie, locul oferit de patriciatul săsesc a fost un teren dintr-o groapă. De aici şi denumirea de "Biserica din Groapă" pe care a primit-o lăcaşul de cult. "Gândul autorităţilor a fost ca această biserică să nu fie prea vizibilă. Acest lucru a determinat pe români să contruiască un turn înalt, de 40 de metri, vizibil din cetate", a explicat părintele Constantin Mitea.

Peste două secole de slujire la Biserica din Groapă

"Lăcaşul de cult a fost construit de Hagi Luca Petru şi de soţia sa Stana", a mai spus părintele Mitea de la Biserica din Groapă. La 25 mai 1789, episcopul Gherasim Adamovici a sfinţit biserica. În urma unui cutremur din 1802, biserica a fost dărâmată şi reconstruită în câteva luni de Constantin Hagi Popp, ginerele lui Hagi Petru, împreună cu soţia sa Păuna. Iconostasul este pictat de artistul braşovean Mişu Popp. Se crede că toţi ctitorii bisericii au fost înmormântaţi în cimitirul bisericii, iar osemintele lor au fost exhumate la 3 martie 1856 şi aşezate sub altarul bisericii, prin grija mitropolitului Andrei Şaguna. Piatra funerară este inscripţionată în română, germană şi greacă. Pe lângă lăcaşul de cult a funcţionat vechea şcoală românească. Vechea clădire a rămas în proprietatea bisericii după 1916, când s-a construit Şcoala "Regina Maria". Cele două instituţii au fost principalele centre de cultură şi spiritualitate ale comunităţii românilor din Sibiu.

Cimitirul personalităţilor româneşti

În cimitirul Bisericii "Buna-Vestire" din Sibiu odihnesc pe vecie personalităţi marcante, precum Vasile Moga, primul episcop ortodox român al Transilvaniei, mitropoliţii Miron Romanul şi Ioan Meţianu, Moise Fulea, director al şcolilor naţionale româneşti din Ardeal, şi scriitorii Zaharia Boiu şi Ioan Codru Drăguşanu.

"Cimitirul a fost redeschis în 1992, pentru că în timpul comunismului s-a interzis folosirea lui. Cu timpul a fost transformat într-o groapă de gunoi. În 1982, când am venit preot aici, toţi vecinii îşi aruncau în cimitir animalele moarte. Când l-am curăţat, am scos 13 remorci de gunoi", ne-a povestit părintele Constantin Mitea. Redeschiderea cimitirului nu a fost singura lucrare făcută la Biserica din Groapă. A fost dărâmat zidul care înconjura cimitirul şi înlocuit cu un gard metalic.

"Am făcut borduri la toate mormintele vechi, reuşind astfel să le păstrăm. Am refăcut tencuiala exterioară a bisericii de mai multe ori. Au fost schimbate ţigla de pe acoperiş, jgheaburile, s-a schimbat mobilierul şi stranele. A fost refăcută instalaţia electrică, iar dalele de beton de pe jos au fost înlocuite cu un mozaic veneţian. Pictura interioară, realizată de Nicolae Brana în 1962, a fost recondiţionată", ne-a spus părintele Constantin Mitea. Fondurile necesare acestor lucrări au provenit din donaţiile credincioşilor. Pentru Capela mortuară "Sfinţii Constantin şi Elena" construită recent şi care se pictează, în prezent, Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat 100.000 de lei.

Cantină pentru nevoiaşi

În clădirea vechii şcoli româneşti funcţionează cantina socială a bisericii şi casa parohială. Peste 30 de persoane nevoiaşe primesc hrană o dată sau chiar de două ori pe săptămână. Persoanele care beneficiază de acest ajutor se află în evidenţa Parohiei "Buna-Vestire" I. Lista este întocmită în urma unor anchete sociale. "Programul social funcţionează de aproximativ trei ani. Avem două voluntare din parohie, Elena David şi Elena Bogdan, care se ocupă de organizarea acestor mese. Hrana este adusă de la cantina Clubului Sportiv Universitar şi servită nevoiaşilor. De asemenea, mulţi credincioşi care fac pomeniri în cimitir oferă hrană săracilor", ne-a mai spus părintele Mitea.

 

Citeşte mai multe despre:   Biserica din Groapă  -   Biserici din Romania