Frânturi de veșnicie în cartea neuitării din Biserica Grecii de Sus

Învățăm din toate lucrurile, atât din cele pe care ni le oferă semenii în prezent, cât și din cele care au aparținut înain­ta­șilor. Așa s-a întâmplat și în ziua când am vizitat o biserică, cu aproape 200 de ani de istorie, situată în localitatea Grecii de Sus, comuna Grădiștea, ju­de­țul Ilfov, localitate aflată la aproximativ 30 km depărtare de București, pe malul de sud al lacului Căldărușani, lângă cunoscutele mănăstiri Căldă­ru­șani și Sitaru.

Satul are o vechime de mai bine de 500 de ani, unele mărturii datând din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, când unor boieri li se acorda ocină și didină. Prima atestare documentară datează din anul 1462, când este pomenit un anume Duca de la Greci. În anul 1469, Radu cel Frumos dăruia mai multe sate în proprietatea unor boieri.

Istoria veche a acestor locuri ne arată că, în codrii de odinioară ai Vlăsiei, existau multe comunități cu rânduielile lor specifice și pentru care biserica satului și credința în Dumnezeu aveau un rol primordial. În ethosul acestui loc, puternic influențat de mănăstirile vecine, care au călăuzit viețile credincioșilor locului, se observă o aplecare deosebită spre întâlnirea cu ceea ce este dincolo de primul strat al realității.

M-a impresionat în mod deosebit un lucru: descoperirea în biserica Parohiei Grecii de Sus a unui pomelnic, atent alcătuit, rămas ca model pentru credincioșii de astăzi și pentru slujitorii Bisericii. Pisania veche a bisericii, scrisă cu litere chirilice, ne spune că această sfântă biserică s-a zidit din temelie și s-a împodobit cu toate cele trebuincioase întru cinstea Preasfintei Treimi, „care este Praznicul în ziua vechiului târg al cătunului Grecii de Sus, spre veșnica pomenire a neamului ctitoricesc, cu cheltuiala marelui Agă Dimitrie Greceanu și osteneala soției sale, Elena, născută Bălăceanca, leat 1845”.

Deși nu are o frumusețe deosebită, biserica, în formă de navă, cu lungimea de 22 m și lățimea de 8 m, a trecut prin multe încercări. Vechea pictură nu se mai păstrează, decât în parte. Timpul și-a pus amprenta asupra ei, iar în urmă cu câțiva ani a trecut printr-un incendiu, care a distrus-o parțial.

Alături s-a construit o biserică nouă, spațioasă, frumoasă, cu ajutorul prețios pe care parohia l-a primit din partea Consiliului Local și a domnului primar.

Pomelnicul descoperit la proscomidiarul bisericii împreună cu un vechi portret de preot și fragmente din vechiul tablou votiv al lăcașului de cult m-au îndemnat să le evoc pentru neuitare, dar mai ales pentru a învăța fiecare dintre noi cât de importantă este pomenirea celor vii și a celor adormiți.

Pomelnicul constituie în primul rând un docu­ment istoric, întrucât mulți dintre cei men­țio­nați au fost persoane publice, unii dintre ei cu as­cendență nobilă, oameni care au influențat viața socială și politică într-o anumită perioadă. Toate acestea ar rămâne în limitele obișnuite dacă nu ar fi fost trecute într-un pomelnic. Dragostea pentru Liturghie (nu știm cu exactitate a cărui influență a fost) vorbește despre dorința oamenilor de a trăi veșnic. Atunci când cineva aduce un pomelnic la Sfânta Liturghie, pentru vii și adormiți, dorește să trăiască veșnic. Simpla lectură a pomelnicului ne introduce în atmosfera familiei cti­to­ricești și ne învață să ne pomenim ru­deniile, chiar dacă nu avem descen­den­ță nobilă. Însă cu toții suntem fiii lui Dumnezeu după har, născuți din apă și din Duh, fiind chemați să nădăjdu­im în dobândirea Împărăției cerurilor.

1906

VII:

a) Ştefan (Ctitorul bisericii, singurul care încă vieţuiește dintre cei ce se văd în biserică cu portrete) Senator.

b) Alexandra (Saşa). Fiica cea mai mare a Ctitorului = Emil (sin Sandu Miclescu) soțul ei.

Ştefan, fiul ei cel mai mare, Elena (Nelly), fiica ei, Pavel-Emil, băiatul ei cel mic.

c) Zoe. Fiică mai mică a Ctitorului, fostă a lui Ioan Costandin Şuțu-Dudescu şi divorţată, iar acum = Gheorghe Vlahutzi - Slătineanu;

Elena (Lenuşa), Maria (Marieta), fiicele sale cu primul soţ; Gherghina (Geor­geta), Ioana (Ivona), fiicele ei cu secundul soţ.

d) Pavel (Grecianu). Fiul lui Ştefan Ctitoru = Elisaveta (Lizeta), soţia lui, născută Costandin T. Ghyka-Deloni; Costandin, Radu-Șerban, fiii acestora.

MORŢI:

1. Elena (Lenicika) - Pavlovna¹) (născută Pavel Kisselef şi adoptată de Iacovache Prijbeanu, vărul necăsătorit al moaşei sale), soție lui Ștefan Grecianu, n. 1839, = 1857, †1865. Dumitriu², Elena³, Maria⁴, prunci răposaţi ai ei - Ştefănel⁵, Dumitru⁶, nepoţii ei de fiu.

2. Dumitru (Grecianu Vel Agă). 1775-1848⁷. Căsătorit în 1817 cu Elena⁸ (Bălăcianca). Părinţii lui Ştefan dela a) Vii, de mai sus. Stanca Clucereasa Socoteanca răposată la 1827, sora acestui Dumitru Nicodim Arhimandritul 1762-1817⁹. Ioan Slugeru, 1770-1832¹⁰. Grecieni fraţi ai lui Dumitru Vel Agă.

Răducan Vel Clucer, Mihalache Vel Logofăt, Greciani-Corneşti, verii lor. Ioan (Iancu) Cluceru (care la 1823 jăluieşte lui Vodă cu învoirea neamului în­treg că schitu Balamuci este făcut de neamul său şi în astă calitate se roagă a-l lua din mâna Egumenilor Greci şi a se da sub a sa îngrijire, căci mănăstirea se află în proastă stare) și soţia lui Luxandra.

3. Ştefan (Vel Sluger Grecianu) † la 1801 şi îngropat în Bucureşti la biserica Vergu lângă casele sale. Catrina Veleasca Slugereasa îngropată la Râmnicul-Vâlcei în biserica Toți Sfinţii zidită de Episcopul local Grigorie, ruda ei. Părinţi lui Dumitru Vel Agă.

Scarlat Vel Vornic Grecianu-Cornescu = cu Safta Slătineanca şi = Catrina Ghica, soţiile lui¹¹, văr lui Ştefan Vel Sluger.

Pavel - Ştefanovici (Contele şi Generalul Rus Kisselef, socrul lui Ştefan Ctitorul Senator, care trăieşte azi). Alexandra (Saşa), născută Prinţesă Bagration, fostă Băleancă şi divorţată, soacra lui Ştefan Senatorul. Joița, născută Văcărească, în 1796, căsătorită în 1812 cu Alexe Prinţul Bagration şi răposată la 1879, Bunica-mamă a Elenei (Lenicikăi); Iacov Cluceru Prijbeanu, tatăl adoptiv al Lenicikăi, vărul neînsurat al Zoiţei de mai sus.

Nicolae Paharnicul Bălăcianu †1831. Luxandra, soţia lui, născută Slătineancă, †1849¹². Părinţii Elenei Agesa Grecianca. Evpraxia Monahia (pe mirenie Ecaterina) Bălăcianca născută Cantacuzino, soră cu bunica Elenei Agesei şi adoptivă mamă a acesteia. Dumitru Cluceru Catargiu = Luxandra Filipeasca soţia lui: Naşul şi nașa Elenei Agesei.

4. Costandin Vel Paharnic Grecianu †1735. Încă soţia lui, Topoloveancă, moşi lui Dumitru Vel Agă. Ştefan şi Radu, fraţii lui Costandin Vel Paharnic.

Gligore Vel Ban †1750 cu Ilinca Obedeanca so­ţia lui. Barbu Vel Vornic Pătroianu-Grecianu cu Păuna Cantacuzino soţia lui. Păuna †1740 cu Ștefan Cantacuzino Voevod †l716, soţul ei. Şerban Grecianu Vel Spătar cu Ilinca Domniţa Brâncoveanca, veri cu acest Costandin Vel Paharnic Grecianu.

5. Papa Vornicu, †după 1727, Anca Piteştianoa soţia lui, moşi lui Ştefan Vel Sluger.

Şerban Vel Logofăt cu = Ilinka, frate cu Radu Cronicaru, veri cu Papa Vornicu.

6. Costandin Spătaru, Bălașa soţia lui, părinţii Papei Vornicu.

Papa Vel Vistier †1674 (ucis de G. Duca Vodă Arbănaşu, căci s-a opus pentru jaful ce el făcea în ţară, cum spune cronica română) cu soţia lui Evdochia Filipeasca. Mihai Cluceru cu soţia lui Milostina. Vintilă Căpitanu. Elena soţia lui Matei Postelnicu Drăculescu sin Hrizea Vel Spătar, fraţi și sora lui Costandin Spătaru.

7. Draghici Vel Vistier †1655 (ucis în revolta Seimenilor în Palatul Domnesc, Bucureşti şi trupul lui îngropat lângă fratele său în mănăstirea Balamuci) ginerele lui Vintilă Vel Vornic din Clăteşti, tatăl lui Costandin Spătaru. Păuna Vel Banului Preda Brâncoveanu †1659. Ilinca Banului Radu Buzescu, Anca nemărită †la 1628¹³. Fota Vel Spătar †la 1640¹⁴, surorile şi fratele lui Drăghici.

8. Papa Vel Logofăt şi Vel Vornic †1632 (mort în războiul contra lui Aga Matei venit cu Unguri, la Plumbuita. De atunci se face, şi la Greci, Târgu Moşilor. Trupul lui şi al ambilor lui fii sunt în biserica mănăstirii Balamuci) cu Elena Bucşanca soţia lui¹⁵, părinţi lui Drăghici Vel Vistier. Mușat Vel Vistier cu soţiile lui Zamfira şi Despina. Stanca cu soţul ei Stan Logofătu Creţulescu. Maria lui Janiu Blagodescu, frate şi surori acestui Papi Vel Vornic.

Preda Vel Sluger Floricoiu ot Greci †1631 (ucis în răz­boiul contra lui Leon Vodă Tomşa lân­gă Bucureşti) cu Florica Gospoja soţia sa. Badea Vel Postelnic ot Greci cu soţia lui Mara, veri acestui Papi Vel Vornic.

9. Fiera Logofătu cu Stanca Boldeas­ca, soţia lui, părinţi Papi Vel Vornic.

10. Mitrea Vel Vornic †1597 cu Nea­ga. Drăgușin Banu frate lui Mitrea. Barbu Postelnicu cu soţia lui Mușa din timpul lui Mircea Vodă Ciobanu † la 1548¹⁶, moşi lui Papa Vel Vornic.

11. Maria soţia lui Lăudat. Sahat şi Cazan fraţi Paharnici, cei din 1520.

12. Salomia Monahia. Nan. Dumitru Pârcă­la­bul, frate cu Vlad Banu, şi cu soţia lui Buica.

Duca. Cazani, Sahați, strămoşii lui Fiera Logofătu.

Note:

¹ Îngropată în cimitirul Mănăstirii Cernica.

² Îngropat în cavoul de lângă biserica veche Grecii-de-Sus.

³ Idem.

⁴ Idem.

⁵ Idem.

⁶ Idem.

⁷ Îngropat în cimitirul Mănăstirii Cernica.

⁸ Idem.

⁹ Idem.

¹⁰ Îngropat în Mănăstirea Balamuci.

¹¹ Îngropați înlăuntrul bisericii Sărindar, București.

¹² Îngropată în cimitirul Mănăstirii Cernica.

¹³ Îngropată în biserica veche Grecii-de-Sus.

¹⁴ Îngropat în Mănăstirea Balamuci.

¹⁵ Idem.

¹⁶ Îngropată în biserica veche Grecii-de-Sus.