Medicina şi farmacia, practicate din vechime la Sighişoara

În cadrul Muzeului de Istorie din oraşul Sighişoara puteţi vedea o interesantă colecţie de exponate din sfera farmaciei şi a medicinei practicate acolo încă din veacul al XV-lea. Pentru a vă bucura de acestea, atunci când veţi vizita impresionanta cetate medievală, nu trebuie decât să urcaţi în Turnul cu Ceas, care găzduieşte expoziţiile permanente ale muzeului amintit. 

Copii, tineri şi oameni în vârstă sunt atraşi fără deosebire de ­vitrinele cu borcănaşe de sticlă şi ceramică, truse de chirurgie, diplome de studii universitare, vechi tratate de medicină, dulapuri de medicamente, balanţe farmaceutice. Turiştii care au ales să cunoască mai multe lucruri din trecutul cetăţii Sighişoara (fondată de saşi în secolul al XII-lea) privesc fascinaţi obiectele de la etajul al doilea, rezervat ştiinţelor medicale din atipicul muzeu. Atipic pentru că este singurul din ţară organizat pe verticală, fiecare etaj având alt profil.

Prin urmare, pătrundem în ­sala instrumentelor farmaceutice şi medicale. Să ne familiarizăm cu datele istorice care vorbesc despre primele preocupări de acest fel în localitate.

Încă din veacul al XV-lea au existat în Sighişoara trei aşezăminte sanitare: la 1461, un spital pe lângă Biserica „Sfântul Anton”, unde funcţiona subchirurgul ­Pancratius, un spital pe lângă ­Bisericuţa Leproşilor, Siechhof (1507), pe malul drept al Târnavei, şi un al treilea în cadrul băii publice din actuala piaţă Hermann Oberth (atestată în 1522).

O importantă componentă vindecătoare avea în trecut activitatea bărbierilor, aceştia având şi rolul de a face extracţii dentare şi a trata diverse răni. Cel mai vechi bărbier din Sighişoara care apare menţionat documentar este Valentinus Barbitonsor (1522). O dovadă că breasla bărbierilor era apreciată şi prosperă a fost ridicarea unui Turn al Bărbierilor în cetate, care a rezistat până ­
la 1631.

Cronicarul Georg Krass, de profesie notar, în lucrarea „Cronica Transilvaniei. 1608-1665” consemnează că, în 1633, în oraş activa farmacistul Andreas Bertramus. Mai târziu, aici au luat fiinţă trei farmacii, care au dăinuit până în secolul trecut: La Corona (1700), La Leul (1720) şi La Vulturul (1755).

Începând cu jumătatea veacului al XVIII-lea, activitatea ­medicilor şi farmaciştilor a fost reglementată prin diverse legi cu privire la sănătate, aflate sub ­influenţa reformelor şi a legislaţiei austriece, „Planum regulationis în re sanitatis” (1752).

Obiectele farmaceutice din colecţia muzeului din Sighişoara provin de la farmacia „La Vulturul”. Recipientele din lemn sunt din secolele XVII-XVIII, iar cele din porţelan şi sticlă, din ­secolul al XVIII-lea. Există în muzeu o impresionantă trusă ­homeopatică, iar lucrul acesta nu trebuie să ne mire. Medicul ­german Samuel Hahnemann (1755-1843) a fost adus la Sibiu pentru a fi ­medicul personal al baronului ­Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, şi a rămas în Hermannstadtul de atunci doi ani (1777-1779). Este lesne de ­înţeles că Hahnemann, care studiase medicina la Leipzig şi Viena, fiind creatorul homeopatiei, a răspândit în ţinutul transilvănean această nouă ­ştiinţă de a vindeca. Păstrarea în muzeu a trusei homeopatice de secol XIX nu poate fi decât o dovadă a încrederii acordate ­homeopatiei în această parte de lume şi a practicării ei.

Mai pot fi văzute în expoziţia permanentă truse de chirurgie pentru amputări şi o trusă ginecologică. De asemenea, sunt expuse o diplomă de medic eliberată de Universitatea din Viena la 1865 şi o alta de la Universitatea din Cluj-Napoca la 1893.

Câteva tratate de medicină ilustrează dorinţa oamenilor din toate timpurile de a face viaţa mai uşoară prin vindecarea diverselor maladii. Nostalgici şi curioşi, ­admirăm paginile la care este ­deschis Tratatul de Mecanotherapie, în care vedem schemele unui ansamblu sofisticat de fiare menite să acţioneze, prin pârghii şi scripeţi, la îndreptarea şi corectarea staturii celor care aveau probleme la coloana vertebrală şi, probabil, alte afecţiuni osteoarticulare.

Întreaga colecţie de instrumente medicale şi obiecte farmaceutice din muzeul amintit arată o dată în plus de ce este cetatea Sighişoarei atât de îndrăgită de turişti.