Ce sunt colindele, ce origine, ce vechime și ce răspândire au? Colindul e un „gen de cântec ritual străvechi cu funcție de urare, de felicitare, practicat în timpul sărbătorilor de iarnă (24 decembrie - 6 ian
Minunile Maicii Domnului din Kefalonia
În fiecare an, în luna august, sute de pelerini din toate colţurile lumii vin să vadă minunea pe care Maica Domnului o săvârşeşte într-o biserică din sătucul Markopoulo, situat în sudul frumoasei insule greceşti Kefalonia, scăldată de Marea Ionică. În timpul slujbei oficiate în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului, o specie de şerpi mici, însemnaţi cu o cruce pe cap, intră în biserică, se urcă pe icoane, sfeşnice şi iconostas, stau în Sfântul Altar şi pe credincioşi, fără să se teamă sau să facă vreun rău. După terminarea slujbei, dispar fără urmă.
Şerpii îşi fac apariţia în jurul bisericii închinate Maicii Domnului "Langouvarda" şi a turnului clopotniţei încă de la praznicul Schimbării la Faţă (6 august), dar nu intră în sfântul lăcaş decât în ziua de 15 august, fenomen imposibil de explicat de specialişti.
Cunoscută ştiinţific sub denumirea de "telescopus fallax" (sau "şarpele-pisică european"), această specie de şerpi este în general nocturnă, veninul lor putând ucide cu rapiditate o şopârlă. De asemenea, poate produce neplăceri şi omului.
Inofensive, blânde, calde la atingere, aceste reptile se lasă purtate din mână în mână de credincioşii care speră că se vor vindeca de bolile trupeşti şi sufleteşti. După terminarea slujbei închinate Adormirii Maicii Domnului, şerpii se retrag din biserică, revin la comportamentul normal şi dispar în pustiul din apropiere, fără a mai fi văzuţi decât în anul următor, în luna august.
Aceste vietăţi au intrat ferm în conştiinţa localnicilor ca "şerpi sacri", iar dispariţia lor în perioada 6-15 august preconizează întâmplări nefaste în regiune. Aşa se face că în anii 1940 şi 1953, când şerpii Maicii Domnului nu au mai intrat în biserica din Markopoulo, insula a fost zguduită de cel de-al Doilea Război Mondial şi de un cutremur puternic.
Prima minune
Tradiţia locală, alimentată de legendele bătrânilor din insulă, arată că prima minune a avut loc când ţinutul a fost atacat de piraţi, în anul 1705. Maicile Mănăstirii "Langouvarda" (pe locul căreia, astăzi, se înalţă biserica cunoscută în toată lumea) s-au rugat Fecioarei Maria să le transforme în şerpi, spre a nu fi luate ostatice şi pentru a apăra mănăstirea de invazia prădătorilor. Dorinţa le-a fost împlinită. Piraţii au renunţat la planul lor, înfricoşaţi la vederea şerpilor care erau peste tot: pe podea, pe pereţi, pe iconostas, sfeşnice şi icoane. Nici o urmă din ceea ce a fost odată vechea mănăstire nu mai poate fi identificată astăzi, ca urmare a invaziei nimicitoare a turcilor, precum şi a cutremurului din anul 1953.
Bogăţiile celei mai mari insule ionice
Anual, sute de turişti vin să vadă minunea Maicii Domnului din bisericuţa grecească. Oamenii rămân impresionaţi atât de puterea divină, cât şi de priveliştea exotică a locului. Kefalonia este cea mai mare dintre insulele ionice, cunoscută sub denumirea de "insula contrastelor", deoarece sub acelaşi cer senin şi-au găsit loc sate modeste, ruine antice, lăcaşuri de cult (Mănăstirea şi Peştera Sfântului Cuvios Gherasim, Mănăstirea "Sfântul Andrei", Mănăstirea Maicii Domnului "Themata", Biserica şi Peştera Sfintei Paraskevi etc.).