Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar O sută de ani de la înfiinţarea Ateneului din Iaşi

O sută de ani de la înfiinţarea Ateneului din Iaşi

Galerie foto (9) Documentar
Un articol de: Oana Nistor - 07 Aug, 2020

Prima instituţie culturală înfiinţată cu misiunea de a „lumina mintea şi a înnobila sufletele” fără deosebire de clasă a fost inaugurată la Iaşi, în 1920, sub numele de Ateneul Popular din Tătăraşi. Se încerca astfel revigorarea spaţiului cultural-artistic al unui oraş greu încercat de ororile marelui război. După modelul celui de la Iaşi a luat fiinţă o întreagă reţea naţională de „propagandă” cultural-artistică. 

Imediat după Marea Unire, autorităţile au iniţiat noi forme de „propagandă” culturală, un mijloc important de difuzare fiind „reţeaua” ateneelor populare. Primul edificiu de acest fel din Regatul României Mari a fost cel inaugurat la Iaşi, Ateneul Naţional din capitala Moldovei marcând în acest an centenarul. 

Misiunea Ateneului Popular din Tătăraşi, cum a fost denumit iniţial, era aceea de „a lumina mintea şi a înnobila sufletele” indiferent de pătura socială, pentru că „numai prin o cultură națională larg răspândită, un popor își făurește un viitor trainic și își păstrează un loc de cinste în rândul popoarelor civilizate”. „Astăzi, în 25 aprilie 1920, în al VI-lea an al domniei Majestății Sale Ferdinand I, Regele tuturor românilor, și al augustei sale soții, Majestatea Sa Regina Maria, și în zilele păstoriei IPS Mitropolit al Moldovei şi Sucevei Pimen, prefect al judeţului fiind dl Petru Pogonat şi primar al oraşului dl Mihai Negruzzi, s-a clădit şi inaugurat de cătră un grup de buni români, în frunte cu dl. prof. univ. A.C. Cuza, «Ateneul Popular» în suburbia Tătăraşi din oraşul Iaşi. Mânaţi de dorinţa de a pune la îndemâna poporului, în păturile lui adânci, un lăcaş de cultură care să lumineze mintea şi să înnobileze sufletele celor mulţi şi harnici, în ceasurile lor de răgaz, am pus temeliile acestui «ateneu popular». Adânc convinşi de ideea că numai prin o cultură naţională larg răspândită, un popor îşi făureşte un viitor trainic şi îşi păstrează un loc de cinste în rândul popoarelor civilizate ale lumei, deschidem largi porţile acestui aşezământ popular”, stă scris în actul de înfiinţare a Ateneului.

În clădirea construită după planurile arhitectului V. Mironescu urma să-şi desfăşoare activitatea artistică şi culturală Societatea „Ateneul Popular - teatru și cinematograf”, creată în 1919, „de cătră un grup de buni români” din care făceau parte, alături de A.C. Cuza, om politic, profesor universitar şi viitor membru titular al Academiei Române, mai multe personalităţi ale oraşului, precum Constantin N. Ifrim, care avea să devină primul director al instituţiei, inginerul şi filantropul Grigore Bejan sau profesorul universitar Corneliu Şumuleanu. 

„Am început această mişcare îndată după terminarea marelui război de întregire a neamului, considerând o datorie patriotică de a-mi închina viaţa şi toată puterea de muncă acestei măreţe opere de consolidare şi de întărire a neamului abia întregit”, consemna C.N. Ifrim, viitor director al Ateneului. 

Clădirea Ateneului cuprindea o sală de teatru cu 600 de locuri şi un spaţiu pentru bibliotecă, suficiente să găzduiască de la conferinţe susţinute de mari personalităţi ale vremii până la şezători sau serate literare. În 1929 și 1930, ani de glorie ai instituţiei, se edita gazeta „Solia Moldovei~ şi se puneau bazele secţiunii artistice cu renumita societate corală Gavriil Muzicescu. Printre cei care şi-au expus ideile la Ateneul Popular din Iaşi s-au numărat istoricul Nicolae Iorga (în 1922), dr. C.I. Parhon, scriitorii Mihail Sadoveanu şi Ionel Teodoreanu, N.A. Bogdan, Ion Simionescu sau Dimitrie Gusti.

Sub Înaltul Patronaj al Casei Regale

Misiunea fundamentală, cuprinsă în mod edificator şi în actul de înfiinţare, a fost păstrată pe întreg parcursul activităţii instituţiei, mai puţin în perioada regimului comunist. 
„Ateneul îşi păstrează această misiune şi astăzi, iar pe măsură ce avansăm trebuie să dezvoltăm şi mai mult ideile, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoilor sufletului omului”, ne aduce în prezent managerul Andrei Apreotesei. 

Ateneul din Iaşi s-a aflat, între anii 1923 şi 1947, sub Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. Şi astăzi legătura cu familia regală este una specială. „După mai bine de 70 de ani am reuşit să redobândim Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. Am fost decoraţi de către Administraţia Prezidenţială şi nicicând în aceşti 100 de ani Ateneul nu a fost mai aproape de instituţiile statului, de Ministerul Culturii, Preşedinţie sau de familia regală, care, ori de câte ori are activităţi în urbea noastră, trece şi pe la Atenul Naţional din Iaşi”, subliniază Andrei Apreotesei. 

De-a lungul timpului, au existat câteva momente care au marcat istoria acestei instituţii de cultură, bineînţeles după cel al inaugurării: „La exact 25 de ani de la înfiinţare, Ateneul căpăta şi numele de fortăreaţă anticomunistă, când la conducerea instituţiei se afla preotul Visarion Puiu. Un alt moment cu semnificaţie aparte este anul 2003, când a fost reconstruit din temelii la iniţiativa primarului de atunci, însă momente importante se întâmplă şi acum, în aceşti ani, când, iată, ne aflăm la momentul împlinirii unui vis de 100 de ani, acela de a deveni instituţie de cultură de importanţă naţională”, a mai subliniat actualul director al instituţiei. 

Capelă pentru artişti

Anul trecut, în 23 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, sfinţea Capela Artiştilor de la Ateneul Naţional din Iaşi, la acel moment singurul loc de acest fel dintr-o instituţie de cultură din ţara noastră. Locul de rugăciune, amenajat în zona prin care artiştii intră pe scenă, este închinat Sf. Mc. Filimon şi Sf. Cecilia, protectorii artiştilor, iar interiorul are aspectul unei biserici de sat, simplă, de acum 100 de ani, fiind înfrumuseţat cu icoane şi obiecte de cult vechi, colecţionate din mai multe zone etnografice ale ţării. „Este un loc pe care ar trebui să-l aibă orice instituţie care desfăşoară activităţi pentru sufletul omului. Această ancoră a simplităţii şi a liniştii interioare pe care o avem datorită legăturii în mod tainic cu Dumnezeu, cu sfântul protector şi cu Maica Domnului trebuie să ne însoţească la tot pasul. Este o bucurie şi o binecuvântare ca înainte sau după spectacole să-i vezi pe actori că merg în acel loc de închinăciune”, spune managerul Andrei Apreotesei.

Ce înseamnă azi Ateneul din Iaşi

Ateneul Naţional din Iaşi este astăzi o instituţie de referinţă în spaţiul artistic şi cultural ieşean, cu săli generoase care găzduiesc evenimente culturale şi educaţionale: spectacole de teatru şi balet, proiecţii de film, concerte de muzică, lansări de carte, conferinţe, expoziţii de pictură şi artă fotografică, precum şi cursuri dedicate copiilor şi adulţilor iubitori de frumos. În septembrie 2016 se înfiinţează trupa de actori, Ateneul devenind astfel cel de-al treilea teatru de stat din oraș. Tot aici a fost creat, la 1 decembrie 2017, Corul Marii Uniri, un ansamblu coral bărbătesc format din 24 de membri conduşi de maestrul Andrei Fermeşanu. 

În ultimii patru ani, în afara premierelor teatrale, a spectacolelor de teatru, muzică şi operă şi a proiecţiilor de film, Ateneul a derulat mai multe evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, precum şi proiecte de dezvoltare urbană sub auspicii culturale şi educaţionale. „Încercăm să aducem bucurie sutelor de mii de spectatori care vin la evenimentele organizate de noi. Facem lucrurile în aşa fel încât să depăşim noi şi noi bariere, cu pasiune şi dedicare şi din dorinţa de a construi ceva durabil şi folositor publicului, generaţiilor prezente, dar şi generaţiilor viitoare. În acest sens credem într-o relaţie cât mai strânsă cu instituţiile emblemă ale statului român precum Academia Română, Biserica Ortodoxă Română sau orice alt cult religios recunoscut, instituţii care au adus o contribuţie importantă în dezvoltarea, promovarea şi apărarea valorilor tradiţionale româneşti”, a mai spus Andrei Apreotesei. 

Citeşte mai multe despre:   aniversare  -   Ateneul din Iaşi