Pe un nor de vise, legănând ruina

Drogurile au schimbat de-a lungul istoriei fața lumii. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat, cu mijloace felurite, să părăsească sau să combată realitatea directă, starea timpului și a vieții lor. Încă de la începutul descoperirii plantelor halucinogene și a compușilor chimici de stimulare psihică, consumul unor astfel de substanțe a fost pus sub semnul valențelor culturale și medicinale.

Herodot, în Istoriile sale, relatează despre consumul vaporilor de canabis la poporul scit, în cadrul unui ritual de după înmormântare: „Sciții iau, apoi, sămânța acestei cânepe și, târându-se sub rogojini, o aruncă pe pietrele înroșite, unde mocnește și scoate astfel de fumuri încât nici o baie de vapori grecească nu o poate depăși. Sciții urlă de bucurie la baia de vapori”. Surprindem, din descrierea lui Herodot, efectul ieșirii prin extaz din realitatea impregnată de suferința cauzată de moartea omului, dar și practica în comun a acestui ritual de refugiu anesteziant.

Consumul și dependența de droguri au fost dezbătute de la cele mai mici până la cele mai importante instituții, au fost create fundații de combatere și prevenție, strategii educa­ționale, au fost adoptate legi de îngrădire și au fost schimbate legile circumstanțial, rezultatul dezbaterilor a fost și este pro combaterii traficului și consumului de droguri. Cu toate acestea, drogurile continuă să distrugă vieți, împiedică cunoașterea bună, formatoare, îngroapă darurile Creatorului cu ignoranța și risipa de sine, cresc rata depresiilor, anxietății și sinuciderilor, amenință elanul generațiilor tinere de a se afirma prin valorile tari, care dau sensul vieții și încurajează eforturile oneste.

Patru etape în confruntarea cu drogurile

Confruntarea cu dependența de droguri în rândul adolescenților poate fi rezumată în patru etape: 1. tentația (atracția grupului care pare să „poată orice”, încearcă „să își permită orice” fără reguli, unde liderul grupului e un idol, nu un prieten de formare reciprocă, iar fidelitățile nu sunt bazate pe cunoaștere reală și afectivitate față de celălalt); 2. încercarea (convingere din partea altora sau curiozitate și dorință de afirmare între cei „populari” și „fără prejudecăți”); 3. recurența (revenirea la drog, nu doar pentru refugiu din neajunsul existențial, ci ca o practică obișnuită, pour des effets captivants); 4. dependența (depersonalizare, risipă de sine, „drogul devine insuficient, indiferent de cantitate și compoziție”, ruină - prea puțin din om, prea multă umilință demonică).

Trecerea de la adolescență la lumea adultă e tot mai puțin marcată de modele care să armonizeze căutările viitorului adult. Acest fapt se datorează, în mare parte, concentrărilor excesive ale părinților pe creșterea și împlinirea profesională. Tot mai puținul timp recreativ în sânul familiei e deseori afectat de absențe și distrageri, ori de lipsa de motivație în dis­cu­țiile constructive cu adolescenții, arun­când în banalizare sau ignoranță contextele exis­ten­țiale și stările sufletești în care aceștia se regăsesc. Maturizarea întârzie să apară, co­pilăria e afectată nu doar de sărăcia ma­te­rială, cât mai ales de sărăcia unei prezențe tutelare, care să supravegheze discret adolescentul pe tot parcursul dezvoltării relațiilor interumane în cadrul dinamicii grupurilor sociale.

Absența de acest tip deschide căutările în cercurile celor singuri, a celor cu prieteni de suferință similară, traumatizați, marginalizați, care nu au depășit greutățile vieții cu încre­derea în lucrarea lui Dumnezeu, ci însingurându-se nesfârșit, au dezvoltat complexe și frici, preschimbate apoi în refulări violente și în manifestarea revoltei până la refuzul sau combaterea oricărui bine din jur. Binele pe care aceștia nu l-au cunoscut sau au refuzat să-l primească, la timpul potrivit gândit de ei, l-ar putea afla prin desăvârșirea în răbdare, la vremea cercetării de către Dumnezeu.

Vindecare prin credință, rugăciune, cultură înaltă

Fuga de realitate are în secolul acesta tot mai multe cotloane nefaste. Celebrii ani ’60 au contribuit din plin la exarcerbarea sexua­lității, la spargerea tuturor barierelor conven­ționalului de bun-simț, ca mai apoi, urmă­toarele trei decenii să prelucreze, în studiourile de înregistrări, primele mesaje ale renunțării la maturizarea copleșitoare, subjugată res­pon­sabilităților pe termen lung, sub figura unor trupe simbol pentru noua cultură, a unei veșnice tinereți. Mesajul general al trupelor care au adus milioane de tineri în spațiul idolatriei și imitației lipsite de înțelegere a fost și este, prin succesorii lor, următorul: elimină toate barierele și lumea îți aparține. Despre ce bariere poate fi vorba? Despre barierele care au făcut dintotdeauna diferența între cultură și kitsch, între angajament (căsătorie, familie, relații interumane responsabile) și abandon (totul pentru o libertate abstractă), între bărbat și femeie, între bine și rău, între frumos și urât, între respect și opinie. Yoofanasia, după termenul folosit de Roger Scruton în definirea societății care își eutanasiază moral tinerii pentru profit co­mercial, remodelându-le curiozitatea specifică pentru a deveni vectorul redefinirii conceptelor de bine și rău, adevăr sau fals, este atât produsul indiferentismului religios din rândul populației adulte, cât și al mutării accentului de pe înțelepciunea acumulată din experiență și cunoaștere pe idolatrizarea tinereții ca spontaneitate în afara normelor. Drogurile sunt minciuni, tinerii știu asta, dar la început, nu minciuna îi preocupă, ci starea după consumul de droguri expe­ri­mentată împreună cu cineva, ieșirea dintr-o re­alitate plictisitoare sau dureroasă cu un altul.

Drogul creează iluzia că neplăcerea, de­cep­ția, suferința temporară, eșecul, plictisul sau monotonia se pot vindeca prin abandonarea realității. Cu ochii larg deschiși, acești semeni trăiesc extaziați depresia, pe un nor de vise, dar legănând ruina sinelui. Putem vindeca rănile sufletești doar prin credință și rugăciune, prin cultură și artă înalte, împreună cu cei de care ne leagă trăirile cele mai sincere în căutarea frumosului și sensului Creației.