În noaptea când S-a născut Pruncul Iisus într-o peșteră lângă Betleem, o ceată de îngeri cânta: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14). Cântarea aceasta ne arată că Naşterea Domnului Iisus Hristos uneşte cerul şi pământul, îngerii şi păstorii, slava lui Dumnezeu şi smerenia Copilului nevinovat, darurile scumpe ale magilor şi sărăcia Mamei-Fecioare.
„Biserica trăieşte din binecuvântarea lui Hristos Domnul”
De sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învăţătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală. Preafericirea Sa a subliniat că, în timp ce Domnul Hristos Se înălța la cer, El i-a binecuvântat pe ucenicii Săi care Îl priveau, arătându-ne astfel taina Bisericii: Hristos Domnul îi binecuvântează veșnic pe cei care Îl iubesc pe El, cred în El şi împlinesc voia Lui în viaţa lor.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat faptul că Înălţarea Domnului la ceruri, după 40 de zile de la Învierea Sa din morţi, este o sărbătoare cu temei în Noul Testament (Luca 24 şi Fapte 1).
„Înălţarea Domnului la cer este relatată în Evanghelia după Sfântul Evanghelist Luca şi în cartea numită Faptele Apostolilor, care este scrisă de acelaşi autor, Sfântul Luca. După ce i-a întărit în credinţă pe ucenicii Săi, arătându-le semnele cuielor în Trupul Său înviat, şi după ce a mâncat dintr-o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere, El le-a spus ucenicilor că tot ceea ce s-a întâmplat privind Pătimirile, Moartea Sa pe cruce şi Învierea Sa din morţi s-a realizat potrivit unui plan al lui Dumnezeu: «Trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în Proroci şi în Psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Şi le-a spus că aşa este scris şi aşa trebuia să pătimească Hristos şi să învieze din morţi a treia zi» (Luca 24, 44-46). Mântuitorul le arată, deci, ucenicilor Săi că în El s-a împlinit planul de mântuire a lumii pe care l-a făcut Dumnezeu Tatăl împreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt”, a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul României a explicat semnificația momentului Înălțării Domnului, când, pe Muntele Măslinilor, Mântuitorul Iisus Hristos, pe când îi binecuvânta pe ucenici, S-a înălţat la cer, iar ei s-au închinat Lui şi s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare.
„Reţinem faptul că El S-a înălţat la cer pe când îi binecuvânta pe ucenici, arătându-ne astfel taina Bisericii. Hristos Domnul binecuvântează pururi pe cei care Îl iubesc pe El, cred în El şi împlinesc voia Lui în viaţa lor. Biserica trăieşte din binecuvântarea lui Hristos. De aceea, în Biserică episcopul sau preotul transmite în toate slujbele credincioşilor binecuvântarea Domnului Iisus Hristos. Toţi înţelegem că viaţa Bisericii este viaţa trăită din binecuvântarea lui Hristos”, a spus Preafericirea Sa.
Apostolul care s-a citit în cadrul Sfintei Liturghii aduce elemente noi faţă de Sfânta Evanghelie care consemnează Înălțarea Domnului. „În Faptele Apostolilor se spune că Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când S-a înălţat la cer, a fost luat de un nor luminos. Sfinţii Părinţi ai Bisericii au interpretat acest nor luminos ca fiind Duhul Sfânt. Acest nor luminos s-a mai arătat la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, când din el s-a auzit glasul Tatălui. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că norul luminos este Tronul împărătesc pe care Tatăl îl oferă Fiului. Atunci când a fost ridicat Ilie la cer, Dumnezeu i-a trimis o căruţă cu cai de foc. Aici însă, Dumnezeu Tatăl trimite Fiului Său un Tron împărătesc, care este nor luminos. De asemenea, Sfântul Ambrozie al Milanului spune că norul luminos este Duhul Sfânt care purcede din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul. Al doilea element nou pe care ni-l arată Apostolul faţă de Evanghelie este faptul că după ce Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălţat la cer întru slavă, ucenicii priveau spre cer. Şi atunci au apărut doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb, doi îngeri, care le-au spus: «Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus, Care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer» (Fapte 1, 11). Prin aceasta, ucenicii au fost încredinţaţi că Mântuitorul Iisus Hristos va veni din nou întru slavă, la a doua Sa venire, la sfârşitul veacurilor, când va judeca viii şi morţii şi când va oferi Împărăţia Sa celor care au crezut în El şi au împlinit voia Lui în viaţa lor”, a explicat Patriarhul României.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit şi despre înţelesurile Înălţării la cer a Domnului pentru viața duhovnicească a credincioșilor: „Prin Înălţarea la cer a Domnului întru slavă înţelegem și preaslăvirea omului unit cu Dumnezeu (...). Acum, Noul Adam, Iisus Hristos, Se înalţă întru slavă la cer şi şade de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, adică în onoarea, în cinstirea Tatălui. Prin aceasta vedem că Mântuitorul arată care este destinaţia ultimă a omului credincios. Aceasta nu este mormântul, ci este slava cerului. El pregăteşte celor care cred în El un loc în ceruri, ca acolo unde este El, întru slava Preasfintei Treimi, să fie şi cei care cred în El şi-L iubesc pe El. Înălţarea la cer este o ridicare a umanului, o preaslăvire a lui în măsura în care omul este unit cu Dumnezeu, Izvorul vieţii veşnice”.
La finalul Sfintei Liturghii, părintele arhimandrit Lucian Bujor, inspector eparhial, a oficiat la paraclisul istoric slujba Parastasului pentru eroii neamului românesc.