Învierea din morţi a Domnului Iisus Hristos înseamnă biruinţa iubirii Lui răstignite asupra morţii cauzate de ură şi violenţă.
Însă, Învierea lui Hristos nu este revenire la viaţa biologică, pământească, ci ea este trecerea de la viaţa pământească, vremelnică, la viaţa cerească, veşnică.
De aceea, la slujba Învierii din noaptea de Paşti cântăm: Astăzi prăznuim omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi, viaţa veşnică.
Deoarece Hristos Cel înviat din morţi a dăruit femeilor mironosiţe bucurie, iar ucenicilor Săi pace, Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne îndeamnă pe toţi creştinii să împărtăşim celor din jurul nostru bucuria şi pacea lui Hristos prin rugăciune şi fapte bune.
În mod deosebit, să ne rugăm pentru încetarea războiului în Ucraina şi să ajutăm pe refugiaţii ucraineni.
De asemenea, să arătăm preţuire şi iubire milostivă tuturor oamenilor bolnavi şi întristaţi, bătrâni şi singuri, dar şi copiilor din familiile sărace.
Totodată, să păstrăm în iubirea noastră frăţească pe toţi românii aflaţi în jurul graniţelor României şi în Diaspora română.
Cu prilejul Sărbătorii Sfintelor Paşti, vă adresăm tuturor doriri de pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu salutarea pascală Hristos a înviat! – Adevărat a înviat!”.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
* Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la sărbătoarea Sfintelor Paști 2022
București, 4 noiembrie 2024 Preafericitului Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii Preafericirea Voastră, Vă felicităm călduros cu ocazia împlinirii a 95 de ani de viață, exprimându-ne aprecierea pentru bogata lucrare pastorală și misionară a Preafericirii Voastre întreprinsă în slujba Sfintei Biserici Ortodoxe a Albaniei.
Preasfințiile Voastre, Preacuvioși și Preacucernici Părinți, Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, în al doilea semestru al anului 2024, activitatea pastoral-misionară a Bisericii Ortodoxe Române va include o aprofundare a dimensiunii pastoral-misionare și hagiografic-liturgice a cinstirii Sfinților tămăduitori fără de arginți (ἀνάργυροι), ca modele ale îmbinării harului vindecător cu slujirea dezinteresată a aproapelui suferind, așa cum accentuează și imnografia bisericească: „Toată nădejdea punându-și în ceruri, vistierie nefurată loruși sfinții și-au agonisit; în dar au luat, în dar dau celor bolnavi tămăduiri”1.
Am primit cu profundă durere sufletească vestea trecerii neașteptate din această viaţă a părintelui arhimandrit Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Nicula, din județul Cluj. Înzestrat de Dumnezeu cu daruri deosebite, a adăugat la acestea strădaniile sale personale, fiind un mare iubitor al slujirii Sfântului Altar, al comuniunii monahale şi al credincioșilor. Dăruirea şi spiritul său misionar, conştiinţa puternică a lucrării jertfelnice, precum şi zelul său administrativ pot fi un model de înțelegere a slujirii Bisericii lui Hristos şi a aproapelui.
Bucureşti, 2 noiembrie 2024 Preafericirii Sale, Preafericitului Părinte PORFIRIE, Arhiepiscopul de Pec, Mitropolitul de Belgrad-Karlovci, Patriarhul Serbiei Preafericirea
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
