Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Muzica liturgică susține rugăciunea Bisericii
Festivalul-concurs naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ajuns la a 14-a ediție și organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Această ediție a festivalului-concurs reunește coruri și compozitori de muzică bisericească, fiind organizată în perioada 7 iulie - 27 octombrie 2022, în contextul Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și al Anului comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.
Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț a dinamizat nu numai mișcarea duhovnicească și liturgică ce-i poartă numele, ci și muzica ortodoxă a locului. Spre anul 1782, acesta a înființat la Mănăstirea Neamț așa-numita Școală slavonă de cântări bisericești și un cor numit Corul rusesc de muzică vocală, spre a-l deosebi de mai vechiul cor monodic bizantin.
În acord cu tradiția muzicală ortodoxă din timpul acestui sfânt isihast, în cadrul Secțiunii A. Interpretare (necompetitivă) a festivalului- concurs, au fost invitate să participe opt coruri/grupuri corale de diferite tipuri: psaltice sau armonice, parohiale sau mănăstirești, mixte sau de voci egale. În perioada 25-27 octombrie 2022, la București, corurile invitate au oferit răspunsurile la Vecernie și la Sfânta Liturghie, au participat la evenimente academice, având ca temă practicile liturgico-muzicale din timpul Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, au susținut concerte de muzică bisericească, apreciate de publicul larg. În această seară, am ascultat două coruri cu tradiție muzicală îndelungată: Grupul psaltic Eustatie Protopsaltul al Mănăstirii Putna, la 30 de ani de la înființare, și Corul de Cameră Preludiu al Centrului Național de Artă Tinerimea Română, care împlinește 50 de ani de activitate muzicală în toamna anului 2022.
În cadrul Secțiunii B. Compoziție (competitivă), 23 de concurenți au realizat lucrări unitare, cuprinzând cântări selectate din slujba Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț (la Categoria I. Lucrări psaltice) sau au compus lucrări pentru cor mixt sau de voci egale, a cappella, folosind textul rugăciunii lui Iisus (la Categoria a II-a. Lucrări religioase armonice/polifonice).
Este de remarcat și de apreciat efortul corurilor și al compozitorilor de a contribui la preamărirea lui Dumnezeu și de a spori comuniunea frățească prin muzica bisericească ortodoxă. Cântarea liturgică este izvor de bucurie și de putere spirituală, izvor de pace și de iubire față de Dumnezeu și de semenii noștri, este respirația spirituală a sufletului care se deschide lucrării harului lui Dumnezeu. Potrivit îndemnului Sfântului Apostol Pavel, imnografii și cântăreții bisericești stăruie „în rugăciune, priveghind în ea cu mulţumire” (Coloseni 4, 2) și aducând lui Dumnezeu „jertfă de laudă, adică rodul buzelor, care preaslăvesc numele Lui” (Evrei 13, 15). Ca semn de prețuire față de lucrarea lor misionară în Biserică și în societate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2023 ca An comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești.
Felicităm organizatorii acestui festival-concurs și pe colaboratorii acestora: Centrul de Presă Basilica, Centrul de Conferințe al Palatului Patriarhiei, Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, Așezămintele Brâncovenești Biserica „Domnița Bălașa”, Tipografia Cărților Bisericești, Centrul Cultural Misionar Familia, Centrul Cultural-Social Iustin Patriarhul, Mănăstirea Radu Vodă din București, Asociația Studenților Teologi Ortodocși din București. De asemenea, felicităm corurile participante şi pe toţi compozitorii înscrişi în concurs.
În mod deosebit, mulţumim prezentatorilor festivalului-concurs - doamnei Bianca Brad și domnului Silviu Biriș - care promovează în mod constant în spațiul public valorile identitare ale poporului român.
Mulţumim publicului din sală și celor care au urmărit acest concert prin intermediul Radio Trinitas şi Trinitas TV, dorindu-vă tuturor sănătate şi mult ajutor, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvânt rostit la concertul final din cadrul Festivalului-concurs național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a 14-a, Palatul Patriarhiei, joi, 27 octombrie 2022.
.jpg)
