Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Patriarhul României la Mănăstirea Samurcășești
În Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, în toate bisericile ortodoxe s-a citit pericopa evanghelică de la Marcu, 8, 34-38 şi 9, 1, în care Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să ne luăm crucea şi să-I urmăm Lui. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat în această duminică în mijlocul obştii mănăstirii ilfovene Samurcăşeşti, unde a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat semnificaţiile duhovniceşti ce se desprind din Evanghelie referitoare la scopul vieţii omului pe pământ.
Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a adresat patru îndemnuri, deosebit de importante pentru viaţa creştinului în lume: „Mai întâi spune: «Oricine voieşte să vină după Mine»; al doilea îndemn este: «să se lepede de sine»; al treilea este: «să-şi ia crucea», iar al patrulea: «să-Mi urmeze Mie» (Marcu 8, 34). Dacă aceste patru îndemnuri le înţelegem ca fiind legate de taina Sfintei Cruci, atunci ele formează o cruce, fiindcă o cruce are patru braţe. Aceasta înseamnă că este vorba de etape spirituale din viaţa omului, care ne duc spre viaţa veşnică, spre mântuire, spre unirea noastră cu Dumnezeu. În primul îndemn vedem cât de mult respectă Hristos Domnul libertatea omului. El nu forţează pe nimeni, El cheamă, dar nu constrânge, El invită, dar nu forţează. Această mare preţuire a libertăţii omului de către Dumnezeu se explică prin faptul că libertatea persoanei este componentă esenţială a demnităţii sale. Când omul îşi pierde libertatea, se diminuează şi demnitatea sa”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat credincioşilor ce reprezintă lepădarea de sine. „Evanghelia ne arată că pentru a urma lui Hristos avem nevoie de lepădare de sine. Ce înseamnă această lepădare de sine? Înseamnă oare o negare de sine, înţeleasă ca depersonalizare? Nu! Ci, în înţeles duhovnicesc, lepădarea de sine este o înnoire a persoanei, ea înseamnă schimbarea felului de a fi şi de a vieţui, adică să nu mai trăim în mod egoist, ci mai întâi să ne gândim la Dumnezeu, izvorul vieţii noastre, şi la cei din jurul nostru. Lepădarea de sine înseamnă renunţarea la iubirea de sine egoistă sau pătimaşă, pentru a dobândi iubirea smerită şi sfântă faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. (...) Omul care se leapădă de sine nu se depersonalizează, ci persoana sa începe să fie asemenea Persoanelor Sfintei Treimi, care nu trăiesc pentru Ele însele, ci fiecare Persoană din Sfânta Treime trăieşte pentru celelalte două. Omul care s-a lepădat de sine se îmbogăţeşte cu iubirea milostivă a lui Hristos”, a subliniat Părintele Patriarh.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat apoi cel de-al treilea îndemn pe care Mântuitorul Iisus Hristos ni-l adresează, şi anume, ce înseamnă ca cineva să-şi ia crucea. „Când Mântuitorul spune: «Să-şi ia crucea», Se referă la o cruce duhovnicească, înţeleasă spiritual, iar această cruce este crucea vieţii, este o stare grea a vieţii pe care nu o vedem cu ochii trupeşti, dar o simţim existenţial, fiinţial, în viaţa noastră (...). Crucea are foarte multe înţelesuri în viaţa omului. Crucea poate să fie constatarea că ne lipseşte ceva, că aspirăm spre valori şi idealuri infinite, dar repede ne dăm seama că suntem mărginiţi în putere şi suntem muritori. Crucea mai poate fi şi o suferinţă prelungită sau o nereuşită care ne-a marcat viaţa. Pentru cineva, crucea poate să însemne o copilărie tristă de orfan, ori o căsnicie nefericită sau o boală incurabilă. În sens pozitiv, crucea poate fi şi o cultivare anevoioasă a unei vocaţii. Simţi că ai o vocaţie, un talent, iar în acest sens crucea înseamnă foarte multă osteneală”, a precizat Preafericirea Sa.
La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat faptul că cel de-al patrulea îndemn al Mântuitorului Hristos ne învaţă că nu trebuie să purtăm crucea singuri, ci împreună cu El. „Hristos Cel răstignit şi înviat, Care a purtat Crucea până la moarte, dar Care a biruit moartea prin Înviere, ajută omului care poartă crucea suferinţei să transforme suferinţa în biruinţă şi să se apropie mai mult de Dumnezeu. Aşa, prin crucea suferinţei purtată împreună cu Hristos, ajungem la bucuria unirii cu Dumnezeu”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a oferit la final pentru mănăstire mai multe cărţi religioase apărute la editurile Patriarhiei Române.