Călătoria lui Lancelot în Țările Române

Muzeul Municipiului București prezintă, la Palatul Suțu, o expoziție de gravuri cu imagini din Țările Române văzute de francezul Auguste Lancelot în 1860, când a călătorit prin diverse sate și orașe pentru a surprinde imaginea unei societăți care trece de la orientalism la occidentalism, de la lumea precară a satelor la clădirile nobile din orașe, tipuri de țărani și orășeni.

În călătoria sa prin Țările Române, Lancelot a fost la Giurgiu, București, Găești, Pitești, Curtea de Argeș, Cozia, Vâlcea, Baia de Fier, Târgu Jiu, Tismana, Cioclovina, Baia de Aramă, Turnu Severin, Orșova și Timișoara. Pe Dunăre a admirat și redat în gravuri cetățile medievale de pe ambele maluri ale fluviului, Cazanele Dunării, rămășițele podului lui Traian, Calea lui Traian. De la Giurgiu la București, el reușește să surprindă activitățile cotidiene ale valahilor: transportul carelor cu mărfuri, horele de duminică ale țăranilor în haine de sărbătoare, surugii cu treburile lor, iar în Capitală se oprește la Hanul lui Manuc, casele cu arhitectură otomană, biserici medievale.

Curatorul expoziției, dr. Nicoleta Bădilă, muzeograf, Secția Arheologie Sistematică și Istorie a Muzeului Municipiului București, își dorește ca vizitatorii să observe meticulozitatea cu care sunt făcute lucrările de gravură, mâna unui artist foarte bun și astfel să descopere o fereastră către o lume uitată. În Capitală, se oprește la Hanul lui Manuc, la casele cu arhitectură otomană, bisericile medievale. El ajunge la București prin recomandarea scrisă de Duruy pentru a fi găzduit de prințul Grigore Basarab Brâncoveanu, fiul domnului Gheorghe Bibescu, care a fost elevul istoricului francez în anii săi de formare în Franța: „Prin bunăvoința acestuia, Lancelot primește un tovarăș de drum, secretarul prințului, pe care îl numește doar cu inițialele M.D. Cei doi se îmbarcă în călătoria terestră de la București via Argeș către Timișoara și vizitează bisericile și mănăstirile emblematice din sudul Valahiei - Curtea de Argeș, Cozia, Horezu, Tismana, Biserica Dintr-un Lemn etc. Aici surprinde arhitectura edificiilor, dar și oamenii pe care îi întâlnește. În această parte a călătoriei, surprinde câteva portrete emblematice de călugări, călugărițe, țărani și pe bătrânul de 100 de ani din satul Cioclovina. Prin natura călătoriei sale, Lancelot ia contact cu păturile inferioare ale societății și foarte puțin cu elitele, de aceea imaginile sale surprind o realitate mai greu de accesat în arta plastică, ceea ce istoricul de artă George Oprescu numea viața adevărată a poporului, plin de calități, dar rău guvernat, inteligent, dotat pentru artă, bun, însă hârșit cu răul prin atâtea secole de dominație turcă, apatic, pe atunci, și suferind totul fără a reacționa, chiar când i se făceau nedreptăți strigătoare”.

Expoziția de gravură va putea fi vizitată până în 21 septembrie 2025, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. (A. D.)