Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură File din istoria lunii iulie

File din istoria lunii iulie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 01 Iulie 2021

1 iulie - Se încheie Congresul de Pace de la Berlin (1878) în cadrul căruia s-a decis recunoaşterea internaţională a independenţei de stat a României şi drepturile ţării noastre asupra Dobrogei. România era obligată să cedeze sudul Basarabiei către Imperiul rus; 140 de ani de la apariţia revistei „Contemporanul” (1881-1891), sub conducerea lui Ioan Nădejde şi Vasile Morţun; 130 de ani de la moartea lui Mihail Kogălniceanu (1817-1891), prim-ministru al României în vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza, scriitor, istoric, diplomat şi figură proeminentă în procesul fondării României moderne; Este adoptat SOS ca semnal internaţional de urgenţă (1908).

2 iulie - Trece la cele veşnice Ştefan cel Mare şi Sfânt (1433-1504), voievod al Moldovei, pe tronul ţării urcând fiul său, Bogdan al III-lea; La Braşov apare, sub conducerea lui George Bariţiu, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, supliment al „Gazetei de Transilvania”; Se inaugurează prima ediţie (1908) a Universităţii Populare de Vară de la Vălenii de Munte de către Nicolae Iorga, care îşi continuă activitatea şi în prezent şi care a avut un rol important în făurirea României Mari şi în consolidarea unităţii naţionale în perioada interbelică; La Vintileanca, judeţul Buzău, are loc un accident de tren în care 60 de oameni au murit şi 100 au fost răniţi, vinovat fiind găsit acarul Ion Păun, de unde apariţia în limba română a expresiei „acarul Păun”, simbol al omului de rând găsit ţap ispăşitor în locul adevăraţilor vinovaţi; 95 de ani de la naşterea scriitorului Octavian Paler (1926-2007); 60 de ani de la moartea scriitorului american, laureat al premiului Nobel, Ernest Hemingway (1899-1961).

4 iulie - 245 de ani de la adoptarea Declaraţiei de independenţă a Statelor Unite ale Americii (1776), ziua naţională a acestei ţări; Alexandru Ioan Cuza emite decretul domnesc de înfiinţare a Universităţii din Bucureşti, formată din facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere (1864), primul rector fiind Gheorghe Costaforu; A trecut la Domnul Mitropolitul Nectarie al Bucovinei şi Arhiepiscop al Cernăuţilor (1875-1935); Ziua Justiţiei.

5 iulie - 110 ani de la naşterea politicianului francez Georges Pompidou (1911-1974).

6 iulie - Prima menţiune documentară a Episcopiei Rădăuţilor (1413); Mihai Viteazul a emis un hrisov în care s-a autointitulat „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei“ (1600), act care atestă documentar prima unire politică a celor trei țări române; 125 de ani de la naşterea lui Jean Mihail (1896-1963), unul dintre primii regizori români de film.

7 iulie - Armata română ajunge în localitatea Lipnic, pe aliniamentul Nistrului (1941), operaţiunea fiind parte din prima etapă a participării României în cel de-al Doilea Război Mondial. Scopul campaniei a fost cel de redobândire a Basarabiei şi nordului Bucovinei în vederea anulării actului samavolnic al ultimatumului sovietic din 1940, rod al nefastului Pact Ribbentrop-Molotov.

8 iulie - 440 de ani de la terminarea copierii, la Mănăstirea Putna, a Pravilei, cel mai vechi manuscris juridic românesc (1581), denumită şi „Pravila ritorului Lucaci”, acesta fiind cel care a copiat şi redactat manuscrisul în slavonă şi română, la cererea Episcopului Eustatie al Romanului.

9 iulie - Mihai Viteazul a întemeiat Mitropolia Românească din Transilvania (1600); 205 ani de la declararea independenţei Argentinei faţă de Spania (1816); Armata română încheie operaţiunile militare din Bucovina (1941), după ce au fost atinse graniţele existente între România şi URSS aşa cum erau înainte de 1940; Guvernul român trimite secretarului general al ONU declaraţia de intrare a ţării noastre în acest for internaţional, precum şi aderarea la Carta Naţiunilor Unite (1947).

10 iulie - 165 de ani de la naşterea fizicianului şi inventatorului Nikola Tesla (1856-1943); 150 de ani de la naşterea scriitorului francez Marcel Proust (1871-1922).

11 iulie - Dimitrie Cantemir a fost ales membru de onoare al Academiei din Berlin (1714); La Mărăşeşti, Armata a II-a română, condusă de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană (1917); Ziua Mondială a Populaţiei (instituită de ONU în 1987, când populaţia lumii atinsese 5 miliarde).

12 iulie - Alexandru Ioan Cuza a înfiinţat Oficiul Central de Statistică Administrativă (1859).

14 iulie - Căderea Bastiliei, începutul revoluţiei franceze (Ziua naţională a Franţei); În Germania, toate partidele politice au fost scoase în afara legii, exceptând Partidul Nazist (1933); Un grup de 10 lideri ai PNŢ, printre care Ion Mihalache, Nicolae Penescu şi Nicolae Carandino, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău sub acuzaţia de fugă într-o ţară străină. Înscenarea orchestrată de comunişti a servit ca pretext pentru arestarea liderilor PNŢ şi pentru dizolvarea partidelor istorice de orientare democratică (1947).

15 iulie - Se naşte Iosif Naniescu (1818-1902), Mitropolit al Moldovei, canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa din 5 octombrie 2017 cu numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, ziua sa de prăznuire fiind 26 ianuarie; 75 de ani de la moartea medicului român Dumitru Bagdasar (1893-1946), întemeietorul şcolii româneşti de neurochirurgie; Ziua mărcii poştale româneşti (instituită pentru a marca tipărirea în Moldova a primei emisiuni de mărci poştale „Cap de bour” - 1858).

16 iulie - Are loc Marea Schismă (1054), separarea canonică și întreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolică) și Bisericile patriarhilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim (în prezent Biserica Ortodoxă).

17 iulie - 585 de ani de la prima menţionare documentară a oraşului Chişinău (1436); La Cernavodă încep lucrările de construcţie a primei centrale nucleare din România (1980).

18 iulie – 1.435 de ani de la cucerirea Ierusalimului (586 î.Hr.) de către regele Babilonului, Nabucodonosor al II-lea, care a distrus templul, palatul regal şi zidurile cetăţii şi a dus în robie populaţia evreiască; 310 ani de la bătălia de la Stănileşti, pe Prut, dintre armatele ruso-moldoveană şi otomană. Victoria turcilor (1711) a determinat plecarea domnului Dimitrie Cantemir în exilul definitiv în Rusia lui Petru cel Mare.

20 iulie - Se naşte Miron Cristea (1868-1939), primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; Ziua aviaţiei române şi a forţelor aeriene, în calendarul bisericesc fiind sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, pe care aviatorii îl consideră ocrotitorul lor.

21 iulie - 200 de ani de la naşterea poetului, revoluţionarului şi omului politic Vasile Alecsandri (1821-1890).

22 iulie - 565 de ani de la strălucita victorie de la Belgrad (1456) obţinută de Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, guvernator şi regent al Ungariei, împotriva turcilor conduşi de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului; 75 de ani de la crearea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS - 1946), instituţie a ONU cu sediul la Geneva; 70 de ani de la naşterea Preafericitului Părinte Daniel (1951), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din anul 2007, membru de onoare al Academiei Române, cu o bogată activitate spirituală şi culturală desfăşurată de Biserica Ortodoxă Română, între operele sale înscriindu-se şi Catedrala Mântuirii Neamului.

23 iulie - 410 ani de la scrierea de către Mihai Viteazul a unui memoriu adresat Ducelui Toscanei, Fernando I de Medici, considerat prima autobiografie din literatura română; 170 de ani de la moartea pictorului paşoptist Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851); Ziua presei militare române.

24 iulie - 110 ani de la naşterea publicistului, criticului şi istoricului literar George Ivaşcu (1911-1988); 110 ani de la naşterea scriitorului argentinian Ernesto Sabato (1911-2011); Ziua poliţiei de frontieră din România (marchează constituirea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza a corpului unificat al grănicerilor din România).

25 iulie - 1715 ani de la proclamarea lui Constantin cel Mare ca împărat roman (306).

26 iulie - 300 de ani de la naşterea baronului Samuel Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, colecţionar de artă. Întrucât nu a avut urmaşi, palatul şi colecţia sa de artă au fost transformate, conform dorinţei sale, în muzeu (1817).

28 iulie - Ziua naţională a ambulanţei din România, care marchează apariţia primei „Salvări” în Bucureşti, la iniţiativa profesorului ­Nicolae Minovici.

29 iulie - 75 de ani de la începerea Conferinţei de Pace de la Paris între puterile învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial şi statele învinse (1946); Ziua imnului naţional „Deşteaptă-te, române”, sărbătorită din 1998 (marchează ziua de 29 iulie 1848, când a fost intonat pentru prima dată acest imn, la Râmnicu Vâlcea).

30 iulie - A trecut la cele veşnice Teoctist Arăpaşu (1915-2007), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în anii 1986-2007.

31 iulie - 590 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Piatra Neamţ (1431) într-un hrisov ce conţine o danie a lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, către Mănăstirea Bistriţa.

(Dorin Stănescu)