Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Curs de potcovit în sistemul universitar clujean
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj a demarat un curs de specializare în potcovărie, intenţia proiectului fiind aceea de a crea specialişti care să predea, ulterior, această meserie în România. Un potcovit eficient poate să aducă un plusde 40 la sută în eficienţa utilizării unui cal, iar un potcovit defectuos poate să inducă patologii severe la nivelul copitei.
Iniţiativa acestui curs a pornit în urma constatării unui număr mare de cazuri de cai potcoviţi defectuos, dar şi a lipsei potcovarilor specializaţi, mulţi deţinători de cai de la noi fiind nevoiţi să apeleze la experţi din străinătate.
„Am putea compara potcovitul cailor cu încălţămintea noastră. O încălţăminte confortabilă ne face viaţa mai uşoară, o încălţăminte mai puţin confortabilă, sigur, ne face viaţa un chin. Trebuie văzut acest potcovit ca o măsură individuală, asta înseamnă că toţi aceşti căluţi sunt specializaţi pe agrement, sport, tracţiune. Ei bine, potcovitul lor trebuie să fie în acord cu domeniul de utilizare. (...) Sesizând faptul că am avut foarte multe cazuri cu potcovit defectuos, am constatat acest lucru chiar la cai cu pretenţii şi aşa s-a născut ideea unei şcoli de potcovărie”, a explicat, marţi, presei, Iancu Morar, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară şi responsabilul Clinicii de Ecvine.
Acesta a precizat că un potcovit eficient poate să aducă un plus de 40 la sută în eficienţa utilizării acelui cal, iar un potcovit defectuos poate să inducă patologii severe la nivelul copitei, care pot duce până la căderea copitei.
Un alt scop al proiectului este acela de a revigora o meserie care se pierde în România.
„Această meserie s-a pierdut destul de mult la noi şi încercăm să o reînviem prin acest proiect. (...) Este un proiect care presupune formarea studenţilor noştri la un nivel superior în arta potcovăriei. Deci nu vorbim de acel fierar potcovar clasic pe care poate îl mai regăsim în satele noastre, oricum, într-o foarte mică măsură, ci vorbim de specialişti care colaborează cu medicii veterinari şi care se ocupă de sănătatea piciorului calului, ceea ce înseamnă mult mai mult decât clasicul fierar-potcovar”, a declarat managerul proiectului, Cristina Pocol, profesor în cadrul USAMV.
Proiectul se va desfăşura pe perioada mai multor luni, iar primul formator se află deja de câteva săptămâni la Cluj, urmând să stea aici până în primăvara anului viitor. Charles Leguy Vandevelde are 26 de ani şi a urmat acasă, în Franţa, o şcoală de 3 ani pentru a învăţa această meserie.
„În medie un potcovit durează o oră şi secretul este de a cunoaşte foarte bine copita, piciorul calului şi ceea ce se întâmplă în interiorul ei. În prima etapă se taie copita, apoi urmează ajustarea, adică se ajustează potcoava pentru ca aceasta să se potrivească cu piciorul calului, iar ultima etapă este fixarea copitei cu ajutorul unor cuie”, a explicat Charles Leguy Vandevelde, citat de Agerpres.
Potcoavele unui cal, mai spune acesta, trebuie schimbate o dată la câteva săptămâni, în funcţie de activitatea calului. Astfel, pentru caii de agrement potcovirea se face o dată la 6-8 săptămâni, iar pentru caii de curse, aproape o dată la trei săptămâni. O potcovire costă, în România, 50 de euro, dar în Franţa este mai scumpă, costă 80 de euro, mergând până la 150 dacă situaţia este mai complicată.
„Un potcovar câştigă între 1.500 şi 2.500 de euro pe lună în Franţa şi este văzut ca un colaborator al medicului veterinar, specializat în ortopedia calului”, a mai precizat Leguy, care a povestit că a ales această meserie pentru că a crescut cu cai şi şi-a dorit să câştige bani dintr-o activitate care să îi facă plăcere.
La finalul proiectului, cei mai buni dintre studenţi vor pleca în Franţa pentru a urma un stagiu de câteva luni, ei urmând să devină apoi viitorii specialişti care să predea această meserie în România.