Cum pot elevii să-şi aleagă meseria potrivită

La 14 ani, elevii sunt puşi în faţa unor decizii importante, care le influenţează întreaga viaţă: parcursul educaţional şi orientarea în carieră. Profesia pe care ei o vor îmbrăţişa, spun specialiştii în consiliere şcolară, trebuie să fie compatibilă cu valorile, preferinţele şi capacităţile lor astfel încât să le ofere nu doar satisfacţie materială, ci şi o stare de bine şi confort psihic.     

Alegerea şcolii potrivite fiecărui elev în parte, în funcţie de valorile şi idealurile sale, face parte dintr-un proces mai amplu în cadrul căruia „îşi dă concursul” în primul rând el, pentru că elevul vine cu bagajul emoţional şi educaţional, apoi părinţii, dirigintele clasei, profesorii şi consilierul şcolar, acolo unde există unul.

Admiterea în clasa a IX-a de liceu teoretic sau tehnologic, şcoală profesională ori învăţământ profesional dual reprezintă un prim pas, extrem de important, către valorificarea, în viitor, a aptitudinilor, competenţelor şi aspiraţiilor proprii.

Orientarea şcolară poate fi făcută individual, la cererea elevului sau părintelui, sau colectiv, la nivelul unei clase. În funcție de nivelul de informare al fiecăruia se poate lucra cu anumite instrumente, se pot aplica anumite teste sau chestionare de aptitudini, interese şi valori.

„Consilierea individuală este cea mai potrivită modalitate, pentru că afli din discuţia cu elevul nu doar despre activitatea lui în proiecte educative la nivel de şcoală, ci şi despre anumite activităţi extraşcolare la care participă cu bucurie. De exemplu, în activităţi de vo­luntariat, afli şi cum s-a simţit el, dacă i-a făcut sau nu plăcere, dacă s-a implicat din proprie iniţiativă. Sunt informaţii care, puse împreună, reliefează modul în care se rapor­tează elevul la ceea ce îl înconjoară”, ne-a declarat Anca Hardulea, profesor consilier şcolar şi director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Iaşi.

„Job shadow“, metodă de orientare vocaţională

Momentul marilor decizii poate însă varia: dacă unii adolescenţi sunt deja hotărâţi, având un model uman pe care l-au păstrat în memorie încă de mici, de exemplu învăţătoarea sau un medic care i-a îngrijit cu dedicare, mulți elevi se decid în jurul vârstei de 15 ani, iar cei mai mulți îşi aleg calea în ultimii doi ani de liceu. 
„Cred că informarea este primul pas în luarea unei decizii. Elevii trebuie să ia contact cu cât mai multe domenii chiar dacă, să zicem, cu unele nu sunt compatibili deloc. Când ai în faţă toată paleta de opţiuni, poți face și o alegere conştientă. În cazul elevilor din ultimii ani de liceu, se foloseşte acum o metodă foarte interesantă, #job shadow», care le oferă oportunitatea de a intra în contact cu mediul unui loc de muncă. Vor putea astfel să-şi dea seama dacă acolo este un loc potrivit pentru dezvoltarea unei cariere care să li se potrivească”, subliniază doamna Hardulea.

Totuşi, elevii din mediul rural întâmpină mult mai multe greutăţi în alegerea drumului pe care îl vor urma în viaţă. În primul rând, în şcolile rurale nu există, decât în foarte puţine cazuri, consilieri şcolari care să-i ajute în luarea unor decizii. Apoi, ei trebuie să ţină cont de mai multe variabile care converg spre o realitate a satului românesc, şi anume sărăcia în care se zbat multe familii.      

„În ceea ce-i privește pe elevii mei, există mai multe aspecte care condiționează alegerile de viitor: situația socio-economică a familiei, posibilitatea de a fi susținuți financiar de către părinți pentru a urma un liceu în Iași, apoi rezultatele de la Evaluarea Națională. Cu cât rezultatele obținute sunt mai bune, cu atât crește șansa unei burse de sprijin din partea unor fundații. De asemenea, mulți elevi optează pentru licee sau colegii tehnologice care le oferă cazare (cămin), deoarece nu își permit plata unei chirii la oraş. În cazul elevilor care beneficiază de sprijinul material şi afectiv al familiei, alegerea traseului educațional se face în funcție de interesele copiilor, de disciplinele la care s-au remarcat și care sunt în topul preferințelor lor. Există, însă, și cazuri în care părinții vin cu sugestii, rămânând, însă, în sfera intereselor elevului”, este de părere Ioana Diaconu, profesor de limba şi li­teratura română la Şcoala Profesională de Industrie Alimentară din localita­tea Ți­ba­na,­ ju­dețul Iași, premiantă a Galei „Profesorul anului” din mediul rural 2022.

 „Interviu cu viitorul meu“ 

Luna mai, ca şi aprilie, este dedicată orientării şcolare pentru elevii din clasele a VIII-a, inspectoratele şcolare judeţene şi de la nivelul municipiului Bucureşti în colaborare cu centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională organizând târguri ale ofertelor educaţionale. Pentru a cuprinde un număr cât mai mare de beneficiari, aceste evenimente se organizează anul acesta atât fizic, cât şi online, prin intermediul unor aplicaţii, site-uri ori reţele sociale. De exem­plu, între 11 şi 14 aprilie, la Circul Metropolitan Bucureşti a avut loc prima ediţie a „Târgului de Meserii pentru Învăţământul Dual - Fii meseriaş! Îndrăgos­teşte-te de meseria ta”, care a reunit liceele cu profil ­dual şi 33 de companii de top.

De la jumătatea lunii aprilie şi-a deschis porţile virtuale şi Târgul Ofertelor Educa­ţionale pe www.hubproedus.ro. Aici, elevii şi toţi cei interesaţi au posibilitatea să viziteze liceele prin intermediul tururilor virtuale 360° şi, bineînţeles, să consulte ofertele educa­ţionale.

Un proiect de orientare inedit derulează Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Edu­caţională Iaşi, intitulat „Interviu cu ­viitorul meu”, care aduce în faţa elevilor persoane vi­zibile în domeniul lor de activitate şi care interacţionează online cu participanţii la webinare. „Şase colegi consilieri şcolari au derulat proiectul anul trecut în şcolile lor şi datorită feedbackului pozitiv am decis să-l preluăm noi, la nivel de CJRAE Iaşi, pentru a avea acces cât mai mulţi elevi la întâlnirile cu invitaţii noştri. În urma unui chestionar aplicat elevilor, am aflat că sunt interesaţi de zona artistică, de media, astfel că am avut invitaţi doi actori, profesori, dar şi un jandarm.  Oamenii aceștia au venit cu un plus de motivare, au răspuns curiozităţilor ele­vilor, au trecut de granițele stricte ale unei profesii și au transmis mesaje foarte puternice legate de rolul educației, al învățării, seriozității și perse­verenței în ceea ce fac. Dincolo de toate presiunile, elevii trebuie să ştie că pot alege trasee educaţionale flexibile, pot greşi în alegerile pe care le fac, dar se şi pot întoarce ca să le îndrepte, să revină şi să facă ceea ce li se potriveşte”, a subliniat Anca Hardulea.

Un consilier şcolar la 1.200 de elevi

La cei aproximativ 3 milioane de elevi există 2.500 de consilieri şcolari, o medie de un consilier la 1.200 de elevi, potrivit unor date prezentate anul trecut de ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. În cadrul Programului de Reducere a Abandonului Școlar, şcolile care nu au normat un post de consilier şcolar ori psiholog pot plăti personal din alte şcoli, în cadrul proiectului pentru a susţine activităţi specifice de orientare şcolară, logopedie, educaţie parentală, psihoterapie etc. Potrivit legii educației, consilierul şcolar este un specialist în educaţie, licenţiat în psihologie, ştiinţele educaţiei sau ştiinţele socio-umane, care implementează programele de educaţie pentru carieră în scopul formării de competenţe în domeniile vizate prin aria curriculară ,,Consiliere şi orientare“ și organizează programe extracurriculare de orientare vocaţională. Totodată, acesta desfăşoară activităţi de consiliere educaţională individuală sau de grup care au drept obiectiv ,,adaptarea elevului la probleme specifice mediului şcolar“.