Strategiile de învăţare îmbunătăţesc rezultatele şcolare, dar nu sunt folosite

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a dat publicităţii rezultatele PISA 2022 la capitolul „Strategii de învățare și atitudini pentru viață”. Acest volum, transmite organizaţia, analizează „modul în care sistemele de învățământ pregătesc elevii să navigheze și să prospere într-un viitor imprevizibil, concentrându-se pe strategiile de învă­țare, motivația și convingerile lor de sine”. Mai puțin de două treimi dintre elevii din țările OCDE folosesc strategiile de învăţare, chiar dacă acestea pot îmbunătăţi rezultatele şcolare.

Doar 35,8% dintre elevii români (faţă de media OCDE de 46,8%) pun întrebări suplimentare atunci când nu înţeleg lecţia predată la matematică şi doar 45,8% (45,6% - media OCDE) fac legătura între noţiunile noi cu cele vechi, învăţate la lecţiile anterioare. Aceştia spun că, în proporţie de 59,2 %, profesorii nu-i întreabă despre raţionamentele care au stat la baza rezolvării unei probleme de matematică. În ceea ce priveşte gândirea critică, elevii români se încadrează în media colegilor din ţările membre OCDE şi spun că „iau în considerare perspectiva fiecăruia înainte de a lua o poziție” în privinţa unei anumite chestiuni pusă în discuţie.

Specaliştii OCDE mai arată că motivațiile intrinseci „pot stimula adoptarea de către elevi a strategiilor de învățare”. Cu toate acestea, doar jumătate dintre elevii din țările OCDE au declarat că le place să învețe lucruri noi la școală și chiar mai pu­țini au raportat că le plac activi­tățile școlare competitive. Aproximativ o treime dintre elevi nu sunt de acord cu afirmația că unii oameni pur și simplu nu sunt buni la matematică, în ciuda eforturilor lor.

În ceea ce-i priveşte pe elevii români, 68% (faţă de media OCDE de 50%) spun că le place să învețe lucruri noi la școală, sarcinile şcolare provocatoare sunt pe placul a 63,9% dintre elevii români, iar 65,1% consideră că şcoala i-a învățat lucruri care ar putea fi utile la un loc de muncă. Elevii români îşi doresc să se descurce bine la ora de matematică (74,1), iar 27,9% nu sunt de acord cu afimaţia că „există unii oameni care pur și simplu nu sunt buni la matematică”.

Copiii cu performanţe scăzute la matematică sunt adesea mai puțin încrezători în îndeplinirea sarcinilor de învățare autodirijate, cum ar fi planificarea temelor școlare sau găsirea de resurse de învățare pe cont propriu, iar mai puţin de jumătate pot evalua cu uşurinţă calitatea unor informaţii găsite online. Studiul scoate în evidenţă că motivaţia de a face temele şcolare rămâne o provocare importantă pentru toţi elevii,

Raportul OCDE subliniază rolul important pe care părinții îl pot avea asupra performanţelor copiilor doar prin simpla interacțiune frecventă cu copiii lor precum petrecerea timpului discutând pe diferite teme, servirea meselor principale împreună sau exprimarea interesului părinţilor cu privire la experienţele pe care le-au avut copiii la şcoală.

„Datele PISA arată că elevii care au aceste interacțiuni zilnice obișnuite cu părinții lor au șanse mai mari să fie proactivi în învățarea matematicii decât cei care nu au. În timp ce conversațiile legate de școală sau de învățare sunt, de asemenea, importante, implicarea părinților nu trebuie să fie orientată spre conținut pentru a sprijini relația elevilor cu învățarea”, subliniază raportul OCDE.

Părinţii români vorbesc cu copiii despre educația viitoare în proporţie de 65%, discută despre cum s-au descurcat la şcoală (65%), se interesează de ceea ce învaţă la școală (67,6 %), îi întreabă ce au făcut la şcoală (75,3%), petrec timpul doar vorbind cu copiii (71,1%) şi mănâncă masa principală împreună (75,7%). Detalii din raport pot fi consultate online. (O. N.)