Modificări la programa de Limba şi literatura română

Programa la Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a generat dezbateri aprinse în spaţiul public chiar şi după publicarea variantei revizuite. Criticii, printre care s-au numărat profesori şi scriitori, au contestat vehement în principal studiul cronologic al literaturii române şi al cronicarilor, apreciind că aceştia le-ar diminua interesul elevilor pentru lectură. Acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a transmis un punct de vedere în care a atras atenţia asupra unor pericole care ar putea surveni în urma schimbărilor. 

Membrii Grupului de lucru al programei şcolare la disciplina Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a au transmis, odată cu publicarea variantei revizuite, şi principalele modificări faţă de primul draft. Noutăţile vizează, de exemplu, „menționarea, mai explicită de această dată, la principiul ordonator al conținuturilor - cel diacronic - a cel puțin trei principii complementare: tematic, biografic, de context sociocultural”.

„Au fost adăugate, în consecință, și sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea unor caracteristici a două epoci literare diferite, recunoaș­terea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsa­bilității civice etc.”, a transmis Grupul de lucru.

De asemenea, „a fost extinsă lista de autori români recomandați prin includerea unor autoare care au avut un rol în inițierea unor genuri publicistice precum Maria Rosetti şi Sofia Nădejde”, dar şi „includerea în exemplele de ac­ti­vități de învă­țare și în sugestiile metodologice a unor elemente de educație media şi diversificarea exemplelor de activități de învă­țare care să permită elevilor utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor generate de inteligența artificială”.

Şi varianta revizuită a atras discuţii în contradictoriu, criticii apreciind că modificările sunt, de fapt, doar „cosmetizări”. 

„Cosmetizări, reformulări, din nou gafe ştiinţifice, o mare dezamăgire. (...) Nu există niciunde acest tip de abordare pe care îl propune programa de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a. Aşa cum arată acum şi cum arăta și în prima variantă, este o modelare simplificată, o copie simplificată a programei care funcţiona în anii ’80 şi la începutul anilor ’90, programă după care am învăţat chiar şi eu. Nu e nici o diferenţă de substanţă, de concepţie”, a declarat, pentru TVR Info, Cosmin Borza, profesor şi cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”.

În schimb, coordonatorul ştiinţific Oana Fotache Dubălaru, decanul Facultăţii de Litere, a precizat, potrivit aceleiaşi surse, că rezultatul este „o programă modernă, o programă care permite profesorului adaptări la profil, la nivelul clasei, la elevi în primul rând, pentru că programa e doar cadrul în care se va desfăşura apoi toată activitatea la clasă”.

Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a transmis un punct de vedere privind programele şi manualele de Limba şi literatura română, precizând că şi cronicarii au locul lor în studiul literaturii, mai ales că „nimic nu se poate scoate din context, pentru că orice disciplină și știință are componenta sa istorică, se dezvoltă în spațiu și timp”. 

În ceea ce priveşte atractivitatea pentru elevi, aceasta nu constă, potrivit preşedintelui Academiei, „în titluri șocante și nici în restructurări de tip sociologic sau filosofic, ci în modernizarea expresiei, în predarea alertă, cu imagini în mișcare, cu emoție transmisă de profesori”.

Mai mult, academicianul atrage atenţia asupra unor riscuri: „Aflăm că și acolo, în țările Occidentului, s-a «modernizat» materia, dar cu ce rezultat? Renunțarea la diacronie, studiul cronologic al literaturii, nu modernizează nimic, ci dă apă la moară unor mișcări reprobabile, precum «Anularea culturii» sau «Treziții»”, a transmis acad. Ioan-Aurel Pop în punctul de vedere publicat pe site-ul instituţiei. 

Noua programă la Limba şi literatura română, care poate fi consultată pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării în variantele pentru toate filierele şi specializările, va fi aprobată de viitorul ministru al Educaţiei, care va fi numit, cel mai probabil, în cursul acestei luni. (O.N.)