Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie S-a lansat a treia ediţie a DOOM

S-a lansat a treia ediţie a DOOM

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 06 Ian, 2022

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” a anunţat marţi, 4 ianuarie, apariţia celei de-a 3-a ediţii a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române - DOOM 3. Dicţionarul prezintă normele obligatorii ale Academiei Române în ceea ce priveşte modul de scriere, pronunţie şi folosire din punct de vedere gramatical al cuvintelor limbii române actuale.

Noul DOOM totalizează circa 64.500 de cuvinte şi aduce mai multe schimbări între care includerea a 3.500 de cuvinte noi, cele mai multe de origine engleză, dar folosite în mod uzual în vorbire, precum: afterschool, audiobook, bitcoin, Black Friday, breaking news, check-in, cool sau fake news. Într-un interviu acordat „Ziarului Lumina”, în luna octombrie 2021, Adina Dragomirescu, director la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, sublinia că şi dicţionarele normative, cum este DOOM, „trebuie să țină pasul cu schimbările lingvistice”, iar „în ultimii 16 ani au fost suficiente schimbări care să justifice noua ediție”. 

„DOOM 3 este mai bogat decât DOOM 2. În primul rând, are o introducere mult mai extinsă, în care sunt explicate nu numai principiile dicționarului, ci și concepte de bază pentru ortografie, ortoepie, morfologie, relația morfologie-fonetică etc. Pe urmă, este inventarul de cuvinte nou introduse (marcate cu +), în jur de 3.500. La acestea, se adaugă modificările (marcate cu !), în jur de 3.000. Aceste modificări sunt de diferite feluri: fie numai completări (de exemplu, se dau mi multe forme din flexiunea verbului), fie modificări reale de normă (de accentuare, de flexiune, de silabație etc.)”, explică Adina Dragomirescu. 

Coordonatoarea proiectului DOOM 3, cercetătoarea Ioana Vintilă-Rădulescu, sublinia, în luna noiembrie 2021, într-o publicaţie centrală, că, în ultimii ani, „limba română s-a îmbogățit cu foarte multe cuvinte”, iar în noul DOOM vom găsi, printre altele, şi numeroase neologisme - împrumuturi în „haine“ românești și compuse sau derivate: a accesoriza, acidifiant, adresabilitate, advertorial, sitcom, vegan. 

De asemenea, în noul dicţionar au fost introduse şi cuvinte tot mai des folosite în perioada pandemiei precum: izoletă, telemuncă sau teleşcoală. Totodată, aceasta mai remarca faptul că „tendința este către o limbă cât mai normată, lumea vrea să știe cum se spune exact așa și nu altfel”, de aceea „am eliminat foarte multe dintre variante, unele de grafie”. 

Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române este destinat „tuturor celor interesaţi să scrie şi să vorbească corect româneşte”, însă cu precădere „publicului şcolar”, iar consultarea şi respectarea DOOM 3 sunt în măsură să contribuie la îmbunătăţirea utilizării limbii române, după cum se precizează în nota asupra ediţiei 2022. Învăţământul, instituţiile şi autorităţile publice, precum şi notarii publici au obligaţia legală de a aplica actualizarea normelor limbii române, iar potrivit Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, „furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice şi morfologice ale limbii române stabilite de Academia Română”. 

Parteneri în realizarea acestui proiect coordonat de Ioana Vintilă-Rădulescu, cercetător şi doctor în lingvistică, au fost Editura Univers Enciclopedic și Monitorul Oficial al României. (O. N.)