De curând m-am întâlnit cu un om frumos, o fostă elevă dragă sufletului meu, olimpică la Religie, ambițioasă, cultivată și inteligentă, care a studiat în Anglia. Răstignită între dorința de realizare profesională, probleme de familie și viața duhovnicească, greu încercată în peisajul de patimi descoperite în climatul magic al Angliei, prinsă în închisoarea unei iubiri neîmplinite, dar și în capcana unui sistem de exploatare a tinerilor bursieri imigranți, a cedat ispitei de a da vina pe Dumnezeu și a intrat în depresie.
Starea de bine, impact direct asupra performanței profesionale
Profesorii simt nevoia să fie apreciaţi mult mai mult, după cum a reieşit dintr-un studiu privind starea de bine a cadrelor didactice desfășurat în perioada martie - mai 2021, la inițiativa programului „Profesori Fericiți pentru România”.
Profesorii intervievaţi au pus accentul pe „nevoia de a fi ascultaţi, apreciaţi și înțeleşi” și pe faptul că „recunoașterea efortului depus poate conduce la un sentiment de apreciere”, după cum se arată în comunicatul transmis de „Profesori Fericiți pentru România”, citat de site-ul educaţional sparknews.ro.
Totodată, peste 80% din profesori susțin că munca lor nu are nici un efect pozitiv asupra sănătății lor mintale sau a stării de bine, iar această situație este generată, parțial, de „lipsa de autonomie și suport oferite de către conducerea școlii, dar și de lipsa de înțelegere a importanței stării de bine a profesorilor”.
Cadrele didactice au mai spus că, în perioadele extrem de dificile, „simpla apreciere și recunoaștere a unui astfel de moment de către cei din jur poate conduce la un sentiment de validare”. Interviurile au mai scos la suprafață „importanța relațiilor de calitate între colegi, dar în special importanța construirii unui sentiment de «împreună»”, mai precizează sursa citată.
În acelaşi timp, majoritatea profesorilor a fost de acord că „propria stare de bine are un impact direct asupra performanței lor profesionale, în special asupra capacității de a preda, și au raportat un număr de situații profesionale care declanșează o stare de stres ridicată”, cum ar fi „perioadele aglomerate de pe parcursul anului școlar (simulări/ evaluări naționale), imprevizibilitatea, presiunea de a ține pasul cu schimbările, dar și schimbările constante ale conducerii școlii”.
Sănătatea mintală, spun realizatorii studiului, nu implică doar absența bolilor mintale, ci și prezența unei stări de bine în care individul își conștientizează propriile abilități, poate face față stresului zilnic, poate lucra productiv și constructiv și este capabil să aducă o contribuție comunității sale. (O. N.)