Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Expoziţie de artă plastică la Muzeul Naţional de Istorie a României
Publicul iubitor de artă are posibilitatea să descopere cum s-au născut portretele marilor personalităţi istorice ale României. Expoziţia cu cele peste 40 de picturi a fost vernisată joi, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
"Portret în istorie" prezintă bucureştenilor figurile marcante ale istoriei ţării noastre, de la politicieni, oameni de stat, la militari, diplomaţi şi oameni de cultură, surprinse de artişti plastici la fel de cunoscuţi. Expoziţia, vernisată joi la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), prezintă peste 40 de picturi din colecţia MNIR, reprezentând personalităţi din Evul Mediu până în perioada contemporană. În rândul galeriei oamenilor de seamă se regăsesc prezentate la MNIR şi portretele unor personalităţi străine care au jucat un rol important în istoria noastră. Publicul vizitator are ocazia să vadă şi cum se nasc portretele, prezentând, acolo unde este cazul, şi fotografia - sursă după care artiştii i-au reprezentat pe pânză. "În paralel cu fiecare tablou a fost expusă o altă reprezentare - fie grafică, fie fotografică - a personalităţii respective. Acest lucru a fost făcut din dorinţa de a arăta viziunile diferite ale unor artişti asupra aceluiaşi personaj sau cu intenţia de a surprinde diferenţele şi asemănările dintre modul în care ochiul artistului şi "ochiul" fotografic au perceput un "subiect" comun. În plus, fiecare personalitate beneficiază de o prezentare sintetică a activităţii desfăşurate", se mai arată într-un comunicat. Astfel, în cadrul expoziţiei îşi găsesc locul domnitori ai Ţării Româneşti (Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Grigore al IV-lea Ghica, Barbu D. Ştirbei, Alexandru Dimitrie Ghica) şi Moldovei (Dimitrie Cantemir, Mihail Sturdza), capii revoltei din 1784 din Transilvania (Horea, Cloşca şi Crişan), conducătorul mişcării de la 1821 (Tudor Vladimirescu), lideri ai revoluţiei de la 1848 (Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Simion Balint), politicieni de al căror nume se leagă crearea României moderne şi României Mari (Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru C. Golescu, Dimitrie A. Sturdza, Ştefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu), scriitori, artişti, oameni de ştiinţă (Ienăchiţă Văcărescu, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi, Petrache Poenaru, Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Ion Negulici), militari care s-au remarcat în timpul Războiului de Independenţă sau în cel de Reîntregire (Alexandru Cernat, Alexandru Averescu), diplomaţi (Savel Rădulescu), suverani ai României (regele Carol I, regina Maria, regele Carol al II-lea). De asemenea, pot fi admirate şi portretele unor personalităţi ale istoriei universale, precum ţarul Petru cel Mare sau M. Kutuzov. Printre artiştii care semnează aceste opere se regăsesc nume cunoscute ale picturii româneşti, precum Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Mişu Popp, Barbu Iscovescu, Mihail Lapatty, Petru Verussy, Dan Mihail, Eustaţiu Stoenescu sau C. Stahl. Expoziţia este completată de o serie de obiecte din colecţia muzeului, care au aparţinut sau care sunt asociate personajelor istorice prezentate. Printre acestea se numără cădelniţa de la Biserica "Sf. Gheorghe" din Bucureşti (ctitoria lui Constantin Brâncoveanu), opere ale lui Dimitrie Cantemir editate în secolul XVIII, sabia lui Tudor Vladimirescu, ceasul domnitorului Mihail Sturdza, sigiliul lui Nicolae Bălcescu, tocul de scris al lui Ion C. Brătianu, Legiunea de Onoare conferită Reginei Maria, batista cu monograma lui Iuliu Maniu, decretul de ridicare în rang a lui Petrache Poenaru, sigiliul domnitorului Matei Basarab, lucrări ale lui Gheorghe Lazăr şi Gheorghe Asachi apărute în prima jumătate a secolului al XIX-lea.