Biolog ca formare, dar intelectual de o anvergură ce a depășit cu mult frontierele de mentalitate ale epocii în care a trăit, Nicolae Leon (1862-1931) a fost una dintre personalitățile care au marcat medicina românească. A înființat, la Iași, primul laborator de parazitologie din România, contribuind la prevenirea și combaterea unor maladii care devastau comunitățile din acea perioadă. Despre contribuțiile esențiale pe care le-a avut ca profesor, cercetător și publicist am discutat cu Richard Constantinescu, iatroistoriograf, titular al disciplinei Istoria medicinei și coordonator al Centrului Cultural „I.I. Mironescu” al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Teologul are în față nepieritorul exemplu al celor Trei Ierarhi”
Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod deosebit în fiecare an, la 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, mari învăţători şi apărători ai credinţei ortodoxe. Acești mari dascăli ai lumii au fost declaraţi la Primul Congres al Facultăților de Teologie din 1936, la Atena, ocrotitorii spirituali ai tuturor şcolilor de teologie ortodoxă. În preajma acestei sărbători, pr. prof. dr Ioan Moldoveanu, noul decan al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, ne-a vorbit despre importanța proiectelor academice și administrative pentru susținerea unui învățământ de calitate, precum și despre cum reuşeşte şcoala teologică de astăzi să îmbine discursul academic cu teologia vie a Părinţilor Bisericii.
Preacucernice părinte decan, cu ce gânduri îi întâmpinați anul acesta pe studenți?
Preluarea acestui mandat de către mine, prin binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a coincis nu cu începutul anului universitar, ci cu începutul anului calendaristic, dată la care studenții se pregătesc pentru prima sesiune din an. Așadar, mesajul meu va fi pentru începutul de An Nou. Firește că gândurile mele sunt de întărire și încurajare, dar și de rugăciune pentru încheierea acestui ciclu semestrial în condiții optime, cu o cât mai mare rată de promovabilitate. Îndemnul meu este întotdeauna, atât pentru colegii profesori, cât și pentru studenții noștri, de a avea în vedere calitatea de la care nu se poate face rabat. Și trebuie să spun aici că avem unul dintre cele mai bine formate corpuri profesorale, cei mai mulți dintre profesori având studii (doctorale sau postdoctorale) în mai toate universitățile europene. Facultatea noastră își propune să fie una a misiunii creștine moderne, folosind mijloacele de comunicare modernă, înspre a oferi lumii de azi oameni pregătiți să transmită mesajul Evangheliei lui Hristos, într-o vreme ce pare din ce în ce mai înstrăinată de valorile credinței în El, Cel Care a înviat pentru noi și pentru a noastră mântuire.
Ce proiecte academice și administrative noi veţi dezvolta anul acesta?
Proiectul meu managerial prevede închegarea de parteneriate cu facultăți de teologie din străinătate, cel puțin pe filiera Erasmus. De pildă, nu avem, pentru moment, un parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Atena, facultate cu mare tradiție. Există propunerea unui parteneriat cu Facultatea de Teologie de la Varșovia. Se știe deja că facultatea noastră are o extensie la Roma pentru românii din diasporă. Avem intenția derulării și de parteneriate interne. Unul ar fi acela cu Universitatea Națională de Muzică. Cât privește chestiunile administrative, avem în derulare un proiect de introducere a internetului în toată facultatea, o aranjare și reformare a bibliotecii facultății, reabilitarea și amenajarea subsolului facultății la standarde moderne, cât și amenajarea unui spațiu comun de recreere (o cancelarie) pentru profesori, cu dotări extrem de necesare, precum un copiator, o cafetieră ș.a., un spațiu de socializare și solidarizare. Facultatea noastră, cu sprijinul Patriarhiei Române, va oferi și oportunitatea unor pelerinaje, extrem de utile mai cu seamă celor care aleg să studieze programele masterale de Studii biblice, de Istorie și Tradiție, de Turism și patrimoniu religios, dar nu numai acestora, ci tuturor studenților merituoși ai noștri.
Cum reuşeşte şcoala teologică de astăzi, care îi are ocrotitori pe Sfinţii Trei Ierarhi, să îmbine discursul academic cu teologia vie a Părinţilor Bisericii?
Asta este cu adevărat o provocare. Intenția noastră este ca, păstrând și folosindu-ne de tradiția și de experiența Bisericii, să găsim și să dăm lumii contemporane răspunsurile la întrebările existențiale. Vedeți bine că trăim o criză religioasă, ba, aș îndrăzni să spun, creștinismul însuși este cumva contestat. Teologul de astăzi are în față permanentul și nepieritorul exemplu al celor Trei Mari Ierarhi, care, folosindu-se de cultura lumii antice, reușesc să ofere lumii contemporane cu ei răspunsurile potrivite, până într-acolo încât s-a spus că au încreștinat această cultură și gândire a Antichității. Avem așadar de învățat... Asta trebuie să fie și provocarea noastră!
În ce măsură păstorii de suflete de astăzi, ierarhi şi preoţi, pot urma exemplul acestor mari învăţători ai Ortodoxiei?
Exemplul lor rămâne viu. Să nu uităm că Biserica lucrează cu „memoria”, rememorează permanent, căci ce altceva facem noi pomenind numele înaintașilor? Doar că aceasta nu trebuie să rămână o simplă pomenire, ci, potrivit cuvintelor Sfântului Apostol Pavel, trebuie să privim la faptele lor. Noi rememorăm pentru faptele pe care ei le-au făcut, fie apărând credința în scris, fie apărând-o cu prețul vieții, căci ce exemplu mai puternic poate fi decât să îți dai viața pentru Adevăr. Or, noi avem de urmat exemplul celor Trei Ierarhi, măcar din această perspectivă.
„Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu, priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7).
Scurtă carte de vizită
Pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu este noul decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, urmare a deciziei luate de rectorul Universității din București, în luna decembrie 2018, şi a validării acesteia de către Senatul acesteia. Noul decan a fost învestit în funcţie la 23 decembrie 2018 şi va continua mandatul 2016-2020, deţinut până în luna septembrie a anului trecut de pr. prof. dr. Ştefan Buchiu. Părintele Ioan Moldoveanu este profesor titular la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti încă de la 1 octombrie 2013, iar din 1 octombrie 2016 este şi îndrumător de doctorat în cadrul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae”, având, până în prezent, o carieră didactică de 26 de ani. În vârstă de 51 de ani, părintele profesor Ioan Moldoveanu are specializări și competențe în Istorie antică și medievală; Istoria relațiilor cu Locurile Sfinte și Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Părintele decan este vorbitor de limbă greacă și are o bogată activitate didactică și experiență managerială. Este membru autor și coordonator al mai multor volume de specialitate, participant activ la conferinţe, în țară și-n străinătate (35); coautor și coordonator a 14 cărți, având până în prezent publicate peste 60 de studii și articole în limba română și, de asemenea, foarte multe recenzii și introduceri, precum și studii în limbi străine. Participă activ la misiunea Bisericii prin presă și audiovizual, oferind mai multe interviuri pe teme istorice Publicațiilor „LUMINA” ale Patriarhiei Române și fiind prezent în emisiuni și documentare la Radio şi Televiziunea TRINITAS TV. Din anul 2003 este preot slujitor la paraclisul Ambasadei Greciei la Bucureşti.