Vacanța, o resursă pentru echilibrul psihic

O vacanță reușită înseamnă mai mult decât schimbarea peisajului. Este șansa de a încetini ritmul, de a ne reface resursele emoționale și de a petrece timp de calitate alături de cei dragi. În acest interviu, psihologul clinician Codruța Marin vorbește despre nevoia de deconectare autentică, despre echilibrul dintre odihnă și activitate și despre folosirea sănătoasă a tehnologiei în timpul vacanței. Ea recomandă și câțiva pași simpli care să îi ajute pe copii și adulți să revină la rutina de zi cu zi cu mai multă energie și claritate.

Ce înseamnă, din perspectivă psihologică, o vacanță cu adevărat odihnitoare și echilibrată?

Corpul și mintea noastră nu pot funcționa la intensitate maximă în mod continuu, iar vacanța este binevenită pentru că oferă prilejul de a ne deconecta de la activitățile zilnice. Pentru ca vacanța să fie odihnitoare și echilibrată este nevoie de o deconectare conștientă, atât în plan cognitiv, cât și emoțional. Astfel, întreruperea totală a activităților și gândurilor legate de responsabilitățile cotidiene permite sistemului nervos să treacă din răspunsul de tip luptă sau fugă în cel de odihnă. Este recomandat să ne dăm voie să fim mai puțin eficienți și să lăsăm ziua să curgă fără un program strict. Poate fi util să îmbinăm odihna pasivă (somnul) cu odihna activă (mișcare, plimbări în natură), să reducem supra-stimularea digitală, să alegem o activitate complet diferită de cea din rutina zilnică, să avem conversații plăcute, fără referire la provocările de peste an și să alegem cu grijă persoanele alături de care ne vom petrece vacanța.

După un an școlar solicitant, cum ar trebui elevii să își împartă timpul între odihnă, activități recreative și pregătirea pentru noul an școlar?

În acest caz, propunerea mea este ca elevii să își organizeze vacanța împărțind timpul în perioade dedicate succesiv deconectării totale, relaxării active și reacomodării treptate cu studiul. În prima etapă, cea a deconectării totale, este utilă odihna totală, fără teme și lecturi obligatorii, cu reducerea expunerii la ecrane. În cea de-a doua etapă, la mijlocul vacanței, recomandarea este pentru socializare prin întâlniri cu prietenii sau participarea la tabere, practicarea unor hobby-uri noi, lectură de plăcere, excursii și activități fizice care să ajute la oxigenarea creierului și refacerea sistemului nervos. În ultima etapă, cu 2-3 săptămâni înainte de școală, intrăm în etapa reacomodării. În această etapă, este indicată ajustarea treptată a programului de somn, reacomodarea cu studiul prin recapitulări lejere, pregătirea biroului, cumpărarea de rechizite și nu în ultimul rând discuții despre emoțiile legate de reînceperea școlii pentru a asigura o tranziție blândă în noul an școlar.

Mulți copii și adolescenți petrec foarte mult timp în fața ecranelor în timpul vacanței. Cum pot părinții să stabilească un echilibru sănătos între tehnologie și activitățile din viața reală?

Echilibrul sănătos între tehnologie și acti­vitățile din viața reală începe cu un set de reguli clare și ferme, care să se aplice uniform pentru întreaga familie. Aceste reguli pot viza numărul de ore de expunere la ecrane permis zilnic, perioadele din zi în care nu folosim tehnologia (de exemplu la masă sau înainte de somn) sau condiționarea accesului la ecrane de îndeplinirea unor sarcini. După ce am stabilit aceste reguli, este nevoie să oferim copiilor și adolescenților alternative atractive, precum sporturile de viteză, jocuri de echipă, parcuri de aventură sau experiențe sociale care să favorizeze validarea în grup, cum ar fi rezolvarea unui mister alături de prieteni într-un escape room, jocuri de masă sau proiecte creative.

Care sunt activitățile care contribuie cel mai mult la refacerea psihică și emoțională, atât pentru copii, cât și pentru adulți?

Refacerea psihică și emoțională poate contribui la reducerea nivelului perceput de stres și activarea sistemului nervos parasimpatic, care este responsabil cu relaxarea. Cred că în topul activităților care pot avea un astfel de efect asupra organismului sunt plimbările senzoriale în natură. Această activitate presupune, pe lângă mișcare, folosirea conștientă a simțurilor. Ca urmare, atât adulții, cât și copiii ar putea redescoperi cum se simte o scoarță de copac sau un mușchi de pământ, ar putea lua o pauză de liniște și pentru câteva minute, cu ajutorul auzului, ar putea identifica sunetele din natură sau ar putea descoperi detaliile unei flori sau frunze. În plus, activitățile care implică respi­rația profundă, precum jocul cu baloane de săpun, întrecerile cu bărcuțe de hârtie sau exerci­țiile de expir prelungit, cum ar fi suflatul în baloane ori în lumânări, pot aduce, pe lângă distracție, un plus de relaxare. De asemenea, apropierea fizică și psihică de persoanele de atașament poate fi cel mai puternic mecanism de reglare emoțională. Jocul cu prietenii, o discuție caldă, o îmbrățișare sinceră prelungită pot fi variante bune pentru creșterea stării de bine.

Cât de important este ca vacanța sau concediul să includă timp petrecut împreună cu familia și cât timp ar trebui rezervat pentru nevoile personale ale fiecărui membru al familiei?

Echilibrul dintre timpul comun și cel individual este cheia unei vacanțe reușite, evitând astfel epuizarea și conflictele. Timpul comun în vacanță este vital din punct de vedere psihologic, pentru că oferă contextul ideal pentru reglarea emoțională. Dacă în timpul anului interacțiunile sunt dictate de rutina zilnică și de sarcinile cotidiene, vacanța oferă un spațiu liber în care membrii familiei se pot vedea și asculta cu adevărat. Experiențele nou trăite vor susține perioadele stresante de după concediu. Pe de altă parte, fiecare dintre noi are nevoie de spațiu personal și de timp pentru sine. Pentru adulți, 1-2 ore pe zi de autonomie completă sunt esențiale pentru prevenirea burnoutului de vacanță. Adolescenții au nevoie de 2-3 ore pe zi de separare temporară și autonomie față de nucleul de bază al familiei, iar copiii au nevoie de 30-60 de minute de joc liber în care adultul doar supraveghează, fără să intervină.

Tot mai multe persoane aleg să viziteze mănăstiri în timpul concediului. Din punct de vedere psihologic, cum poate contribui un pelerinaj la regăsirea echilibrului interior?

În opinia mea, pelerinajul oferă fiecăruia exact ceea ce caută. Dacă pelerinajul este făcut cu scopul vizitării mănăstirilor ca obiective turistice, atunci beneficiile vor veni din noutatea sau notorietatea locului, din redescoperirea istoriei și din pozele împărtășite celorlalți. Dar dacă alegerea de a petrece vacanța la mănăstire vine dintr-o dorință profundă de reconectare cu sine și cu Dumnezeu, atunci stilul de viață simplu din mănăstire ne va reaminti că putem fi fericiți și cu puțin. De aceea, presiunea se reduce, gândurile încetinesc și ne putem reconecta mai ușor la propria persoană și la Dumnezeu. Rugăciunea va oferi claritate mentală și reglare emoțională, iar retragerea voluntară ar putea favoriza apariția unei noi perspective asupra provocărilor cu care ne confruntăm.

Există semne care ne arată că, deși suntem în vacanță, nu reușim să ne deconectăm de la grijile și responsabilitățile cotidiene?

Da. Există semne clare care ne arată că, deși suntem în vacanță, mintea a rămas blocată în modul de lucru. În acest fel, verificarea compulsivă a mesajelor, gândurile repetitive legate de problemele nerezolvate de la serviciu, tensiunea musculară, insomnia, iritabilitatea ridicată sunt semne că nu am reușit să ne deconectăm de la responsabilitățile cotidiene. Pentru a depăși această stare este nevoie să oprim notificările, să ne oferim momente de odihnă fără nici o presiune de program de vacanță, să ieșim mai mult în natură și să ne înconjurăm de persoane dragi care ne fac să ne simțim bine.

Ce recomandări le-ați transmite elevilor, părinților și tuturor celor care își planifică vacanța, astfel încât să revină la activitățile obișnuite cu mai multă energie, optimism și echilibru emoțional?

Tuturor celor care își planifică vacanța le recomand să nu își supra-aglomereze programul cu obiective turistice, să își aloce timp liber pentru spontaneitate și odihnă, să aleagă medii cât mai naturale, să fie recunoscători pentru momentele simple și pentru oamenii dragi din viața lor și să își dea voie să se deconecteze total de la rutina zilnică și serviciu. De asemenea, pentru revenirea la activitățile obișnuite este nevoie de o perioadă de tranziție care să permită reluarea ritmului, fără a pierde din starea de bine acumulată în vacanță.