144 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși

Se împlinesc astăzi 144 ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, artistul venit pe lume la Hobița, județul Gorj, cel care a revoluționat viziunea plastică în sculptură la începutul veacului trecut, devenind în același timp cel mai cunoscut artist român din toate timpurile. Așa cum a sculptat, atipic pentru vremea sa, așa a și trăit. Cei care l-au cunoscut au rămas uimiți de felul său unic de a interacționa cu oamenii.

Cel de-al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și al Mariei Brâncuși (1851-1919) și-a petrecut copilăria în casa părintească din Hobița. Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Încă de copil a avut o reală plăcere să cioplească în lemn mici obiecte. Copilăria i-a fost marcată de dorința de a învăța cât mai multe lucruri, fapt care îi provoca și un fel de neastâmpăr: pleca deseori de acasă, lucrând ca ucenic prin ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi. În memoriile sale, sculptorul scrie despre acestea: „Am plecat de la 10 ani, pe jos, din Hobiţa la Peştişani. Tata era gospodar cu slugi în curte. La Craiova, am fost băiat de prăvălie la restaurantul Spirtaru, din faţa gării. Am stat şase ani şi munceam câte 18 ore zilnic. La ceasurile trei dimineaţa, mă sculau birjarii cu ciocănitul codiriştii de la biciuşcă în uşa odăiţei unde dormeam. Veneau pentru muşteriii de la trenurile matinale şi cereau, înainte de a pleca încărcaţi de pasageri, să-i servesc cu crenvurşti calzi, pelin rece şi hrean iute”.

Cu deosebita sa îndemânare la lucrul manual, pe când era ucenic de prăvălie la Craiova, a construit o vioară din materialele aflate acolo. Dându-și seama de aceste abilități, a decis să se înscrie la Școala de Arte și Meserii din Craiova, pe care a și urmat-o cu bursă între anii 1894 și 1898, iar după aceea s-a mutat la București, unde a absolvit Școala de Belle-Arte în 1902. În anul întâi de studenție, 1898, a realizat lucrarea „Bustul lui Vitellius” cu care a obținut o „mențiune onorabilă”, apoi, cu „Capul lui Laocoon” din 1900, medalia de bronz, în timp ce cu „Studiu”, realizat în 1901, a câștigat medalia de argint. Tot în vremea facultății, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, a realizat un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, numit „Ecorșeu”, care, pentru detaliile sale anatomice exacte, a fost folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii.

În 1903, a venit pentru Brâncuși prima comandă a unui monument public: bustul generalului medic Carol Davila. La recepția lucrării, unii membri ai comisiei care au comandat sculptura au fost nemulțumiți de felul cum arăta, invocând nepotriviri cu aspectul fizic al generalului. I-au cerut artistului să modifice lucrarea, dar el, supărat că arta lui nu este înțeleasă, a plecat fără să-i mai salute, chiar dacă în acest fel s-a lipsit de jumătate din banii promiși. Lucrarea a fost expusă în fața Spitalului Militar din București, iar după 1990, a fost mutată în interiorul Muzeului Național Militar, în fața spitalului fiind amplasată o copie în bronz. 

Pe jos până la Paris

Artistului îi încolțise gândul să plece la Paris. Iar neplăcerea cu bustul lui Davila l-a făcut să plece mai curând. Era în 1904, când și-a început lungul drum pe jos de la Hobița spre Paris. Pe parcurs, s-a stabilit pentru scurt timp la Budapesta şi Viena. Ajuns la München, Brâncuşi s-a înscris la Academia Regală de Arte Frumoase, întreținându-se din munca de infirmier. De acolo, şi-a continuat drumul pe lângă Basel, în Elveţia, și a fost surprins de o ploaie torenţială, îmbolnăvindu-se de pneumonie. S-a vindecat abia după șase luni de internare într-un spital de maici. De la Basel a mai mers pe jos până la Langres, iar de acolo a luat trenul spre Paris.

În primii ani petrecuți în Franţa, a lucrat ca spălător de pahare la taverna Moilard. În anul 1905, a fost admis la prestigioasa Ècole Nationale Superieure des Beaux-Arts, unde s-a împrietenit cu mulți artişti şi intelectuali, care l-au ajutat în dezvoltarea sa artistică. A continuat să sculpteze, iar în 1906 a expus pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907, a prezentat prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului” din ansamblul de la Târgu Jiu, din care mai fac parte „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. 

Atelierul de la Paris, un muzeu reprezentativ pentru Brâncuși

Până la începutul Primului Război Mondial a devenit celebru în întreaga lume, iar după sfârşitul acestuia, autoritățile comuniste din România i-au catalogat arta drept „formalism burghez cosmopolit” și au refuzat să preia, în 1957, la moartea artistului, lucrările din atelierul său de la Paris.

În Piața George Pompidou din Paris se află, din 1977, muzeul amenajat în fostul atelier al lui Constantin Brâncuși, care a decis să lase moștenire statului francez operele sale, cu singura condiție ca atelierul în care a lucrat să rămână exact așa cum l-a lăsat. Între timp, clădirea în care a funcționat atelierul a fost demolată, pentru a face loc Centrului Cultural Pompidou, însă atelierul a fost reconstruit exact așa cum a fost. Acesta este compus din patru camere ce pot fi văzute prin ferestre mari, care au înlocuit pereţii exteriori, cu rol de asigurare a operelor expuse. Sunt zeci de lucrări în fiecare cameră, multe fiind mulaje după operele regăsite în marile galerii ale lumii. Acolo pot fi admirate, între altele, lucrările „Cap de copil adormit”, `Principesa X~, „Domnişoara Pogany”, proiectul pentru fântâna lui Narcis. Centrul Pompidou păstrează una dintre cele două   mari colecții de artă modernă și contemporană din lume, cea de a doua fiind la Museum of Modern Art din New York.

La București, în Muzeul Naţional de Artă al României se află 14 lucrări ale marelui sculptor român, reprezentative pentru perioada de formare și pentru cea de tranziție către stilul sintetic care l-a consacrat. Vizitatorii pot admira: „Somnul”, „Danaida”, „Macheta pilonului Porţii Sărutului”, „Scaun”, „Cap de copil”, „Supliciul”, „Prometeu”, „Inginerul Ion Georgescu-Gorjan”, „Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila”, „Bustul pictorului Dărăscu”, „Rugăciunea” şi „Bustul lui Petre Stănescu”.

Colocvii la Târgu Jiu și holograme la București

Astăzi, la 144 ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, la Târgu Jiu, în organizarea Centrului de cercetare, documentare și promovare „Constantin Brâncuși“, a ­Consiliului Local şi a Primăriei Municipiului, se desfășoară Colocviile Brâncuşi, iar la Galeriile Municipale de Artă din același oraș, la ora 15:00, va fi vernisată expoziția de grafică și ceramică A(BIOTIQUE), avându-i ca autori pe Răzvan Dragoș și Ovidiu Ionescu. În București, în curtea Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), în seara aceasta, de la ora 19:00, va avea loc un spectacol de proiecţii de holograme, iar pe parcursul întregii zile, accesul va fi gratuit la MNAR, organizându-se vizite ghidate în Sala Brâncuşi. Hologramele  reprezintă portretul sculptorului şi câteva dintre lucrările cele mai cunoscute ale lui Brâncuși și vor fi proiectate în curtea MNAR, o premieră în România.