DUMNEZEU Oamenii bogați au făcut icoane, catapetezme-aurite și strane, însă Dumnezeu n-a venit în locul astfel îngrădit. Bogații stăteau groși, împovărați, și se uitau la sfinții frumos
Culoare și efervescență ideatică
Atitudinea estetizantă are adeseori drept fundament accepțiuni simbolice, expresie a unei fundamentări existențiale definitorii, postură ce eliberează de încorsetările mundane. Primează creația, farmecul imaginativ al atmosferei. Critica de artă se înscrie în acest proces de estetizare a vieții, operând cu ingeniozități rafinate și evaluări îndreptate spre tărâmurile gustului special. Volumul semnat de Ani Bradea, Simeze de hârtie (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2024), contribuie din plin la actul savurării spectacolului pictural. Sunt prezentați douăzeci și nouă de artiști, cei mai mulți pictori, fiecare ilustrând câte o ediție a prestigioasei reviste clujene Tribuna. Autoare și a unei foarte valoroase cărți de poezie, Poeme din zid, Ani Bradea suprimă lungimile analitice și prisosul descriptiv, reliefând tente esențiale proprii mai multor artiști contemporani, ceea ce îi individualizează pe scena mutabilelor sugestii plastice de astăzi.
Uneori, anumite pasaje din cronicile volumului Simeze de hârtie pot fi puse în legătură directă cu poemul în proză. Avem de-a face cu o lume complexă care adâncește transfigurările către zări interioare. Spre exemplu, abordând universul pictural caracteristic Norei Blaj, autoarea afirmă: „Am avut acut senzația că asist la un recital poetic pe … pânză, sau hârtie – acestea fiind suporturile care susțin ilustrările emoțiilor și sentimentele artistei eliberate printr-un gestualism delicat, rafinat, sau, din contră, violent-păstos, de la caz la caz. Este pentru prima dată când nonfigurativul îmi dă certitudinea că înțeleg perfect intenția artistului, ba chiar mai mult, că «poemele» colorate mi se adresează mie, «cititorul» lor, într-un limbaj secret, dar, în același timp, cunoscut de ambii participanți la dialogul cromatic: artist și, deopotrivă, privitor”.
Aceste variate călătorii prin galerii de artă pot avea și valoarea inițierii în lumea visului. Artiștii despre care scrie Ani Bradea surprind vibrații coloristice aparte, văzute cu pătrunzătorii ochi ai imaginației. Unele particularități ale artei lui Árpád Rácz sunt redate astfel: „Formele filigranate îmi purtau imaginația în interioarele somptuoase ale unor mari temple și chiar mă așteptam să văd undeva, pe site-ul personal sau în alte pagini de promovare virtuale, vreo fotografie în care lumina să îmbrace cromatica bogată în trecerea ei prin sticla de vitraliu. Vioiciunea nuanțelor, tari și totodată suave, de o delicatețe care transpare instantaneu antrenând privitorul într-un joc al vibrațiilor policrome, unde lumina trăiește și nu se diluează, nu topește formele, ci doar clarifică planurile – toate așezate pe o țesătură de linii (îndeosebi negre, dar nu numai), structură pe care nu o conștientizezi neapărat la privirea de ansamblu a imaginii, constituie de fapt tehnica personală a artistului”. Succesiunea culorilor este inscriptibilă unui joc insolit cu lumina, astfel încât izvorul celor tainice și îndepărtate ne va atrage mereu.
Sugestivele imagini din Simeze de hârtie hrănesc patima Frumosului. Tendința fundamentării ca homo aestheticus ar putea avea primordialitate. Inefabila bogăție plastică a detaliilor cărții generează beatitudine estetică, subtilitate a unei stilistici iubitoare de străluciri patinate. Despre pânzele lui Petre Velicu aflăm următoarele: „Una dintre cele mai cunoscute teme ale artistului o constituie atmosfera de carnaval, masca fiind laitmotivul personajelor sale. Obiect de recuzită care eliberează, masca în pictura lui Petre Velicu nu ascunde, ci, dimpotrivă, dezvăluie intenții, laturi întunecate ale personalității care vor fi scoase la lumină și lepădate”.
Ipostazele artistice vor popula fertilele regiuni ale nadirului și zenitului, prin intermediul efervescenței creatoare fiind evocate cele mai profunde visuri. A gândi culorile și forța de a reprezenta sunt numai două dintre calitățile artiștilor din carte. Este cercetat mai puțin vizibilul ce există în afara cunoscutei realități perceptibile. Cronicile arborează învăluiri atemporale, sublimări vizuale care accentuează impactul acestei cărți cu valoarea obiectului de artă.



.jpg)