Ștefan Scripcariu ICOANĂ În crucea cerului, steaua lacrimă de duh, fierbinte, din fânul din iesle, Pruncul întinde spre stea mânuțele Lui sfinte. Neclintiți, păstorii se leapădă de-ale zilei
23 Dec, 2024
POEZIE: Doina Pologea Berceanu
TAINE
De la nori, de la arbori ar fi de aflat
Taina necuprinsului
dor de azurul cel mai curat
De la izvoare, printre stânci
cum se taie cărare
Și taina necuprinsului dor
al lunecării spre mare
Dar taina cea mai mare din toate
e a Maicii smerită viețuire
Privirea spre Cruce, necuprinsul ei dor de dumnezeire
NEGRĂITELE GRAIURI
un vis am avut în zori
îmi părea că devenisem câmp de flori
un câmp de flori grăitor în văzduhul plin de aripi, sonor
cădea lumina -
și noi grăiam cu Domnul
cădeau viscole, grindină, ceață -
și noi grăiam cu Domnul
murind, cădea pământul peste noi
și grăiam mai departe cu Domnul
murind, ne-nveșmântam în Viață
când visul s-a sfârșit
între noi și sinele nostru
s-au prăvălit
ca pe niște trepte surpate
aripi, miresme, doruri
abia murmurate
graiuri negrăite și ucise
suntem doar oameni, oameni
visele sunt doar vise.
CE-AI FACE?
- Ce-ai face, suflete,
știind că puțin și, în fața ta,
drept în picioare stă moartea
cea mare?
- Pe Maria, sora lui Lazăr,
aș aștepta-o în prag,
cu lacrimi să spălăm picioarele
Mântuitorului drag.
- Ce-ai face tu, suflete,
știind că puțin și
lași în urmă brazda unei vieți
cu mlaștini,
crini și spărtură de stele?
- Pe Ioan, ucenicul iubit,
l-aș aștepta sub Cruce
împreună să cerșim o picătură
de sânge ca să le spele.
- Ce-ai face tu, suflete,
știind că puțin și
lași în urmă o viață,
mai mult noroi,
ezitări, cenușă și pleavă?
- Pe Iov l-aș aștepta,
ca pe aur stând pe gunoi
împreună să strigăm:
,,Mulțumesc, Doamne!”
Ție, în veci: crini, lacrimi,
aur și slavă!
