Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică POEZIE: Mioara Bahna

POEZIE: Mioara Bahna

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Data: 12 Martie 2025

Acolo

În chilia din stepă,

Pe margine de hotar,

Luminând depărtarea ca fulgerul vara,

Se naște eroul ce mâine,

Doar scuturându-și gândurile

Peste trufia prezentului său,

Poate aduce zorii speranței.

 

Așteptând

să zboare versuri din tufele tale

de unghiuri crescute pe steiurile

izbucnite printre florile de colț

ale tristeții planetare,

presari cu pudra amintirilor,

cenzurând lamentările

lucidității,

posibilitatea damnării...

 

Ai ieșit

Din culisele toamnei,

Mângâind zenitul

De mult împăcat

Cu setea lui de pământ

Neatins de crengile atârnânde

Peste hăul durutului

Și calci,

Peste întunericul luminii,

Zdrobindu-i mugurii

De amărăciune...

 

Aromele neșterse

Ale zilelor

Își scutură polenul

Pictat pe tulpini înaripate,

Alungând zgura tristeților

Cusute de veacuri,

Prin gerul osândei:

Doar agurida învinge

Cu dorul uitării

Cearcănele...

 

N-am cutezat

Să mi te-nchipui

Niciodată:

Știu doar că ești Acolo,

Și pentru mine,

Și din vâltorile patimii,

Cu înțelegere nesfârșită,

Îmi ierți orice rătăcire,

Și pe-asta, și pe celelalte,

Îngăduindu-mi

Înc-o răsuflare

Și încă una...