Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Prea puţini elevi dezavantajați se orientează către facultate
Lipsa de informare cu privire la oportunităţile de educaţie, dar şi o încredere în sine scăzută îi împiedică pe cei mai dezavantajaţi elevi să se orienteze către facultate, reiese dintr‑un studiu efectuat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în 10 licee din sate şi oraşe cu o populaţie sub 10.000 de locuitori. Conform statisticilor, doar 20,8% din tinerii din mediul rural urmează studii superioare, în comparaţie cu 53,9% în mediul urban.
Cele mai importante argumente în favoarea înscrierii în învăţământul superior sunt legate de viitoarea carieră şi de speranţa într‑un viitor mai bun, arată studiul realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi în 10 licee din mediul rural şi oraşe mici.
Astfel, pe primul loc în topul factorilor care i‑ar determina pe elevi să urmeze o facultate se află posibilitatea carierei (98 de menţiuni), urmată de viitorul mai bun (55 de menţiuni), gândul la bunăstarea financiară (37 de menţiuni), posibilitatea de a obţine burse (37 de menţiuni) şi sprijinul familiei (32 de menţiuni).
De asemenea, elevii au spus că decizia lor privind opţiunea pentru studii superioare este influenţată şi de rezultatele de la bacalaureat, de posibilităţile de dezvoltare personală şi de dorinţa de a studia mai mult. Trei participanţi la discuţii au spus că nu i‑ar convinge nimic. Potrivit studiului, elevii din localităţi mici reprezintă una dintre categoriile cele mai vulnerabile privind orientarea către învăţământul superior.
„Lipsa de informare cu privire la oportunităţile de educaţie, dar şi o încredere în sine scăzută îi împiedică pe cei mai dezavantajaţi elevi să se orienteze către facultate. Odată ajunşi studenţi, aceiaşi factori conduc la un risc crescut de excluziune socială, precum şi la un abandon universitar ridicat”, a precizat Irina Şubredu, psiholog şi consilier în carieră al UAIC.
Studiul a fost realizat pe baza unor paneluri de discuţii la care au participat peste 500 de elevi din clasele terminale, faţă în faţă cu studenţi voluntari şi consilieri în carieră ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Pentru o autenticitate şi o deschidere mai mare, elevii au avut posibilitatea să răspundă anonim la întrebările privind argumentele care i‑ar convinge să aleagă o facultate. Acestea au fost organizate şi analizate pe arii tematice, în funcţie de menţionările spontane ale elevilor.
Conform raportului privind starea învăţământului superior, realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, doar 20,8% din tinerii din mediul rural urmează studii superioare, în comparaţie cu 53,9% în mediul urban. Cifrele cele mai recente sunt de la nivelul anului 2010/2011, deoarece ulterior nu s‑au mai colectat date distincte pentru urban şi rural.
Panelurile de discuţii cu elevii au avut loc în cadrul proiectului „PACT pentru incluziune” prin intermediul căruia Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” îşi propune să îmbunătăţească accesul la învăţământul superior şi să crească gradul de incluziune pentru tinerii proveniţi din medii dezavantajate.
Proiectul „PACT pentru incluziune: Peers, Administrativi, Consilieri, Tutori, împreună pentru creşterea echităţii sociale” este finanţat prin Fondul de Dezvoltare Instituţională şi a mai cuprins activităţi precum înfiinţarea unei reţele de consilieri voluntari pentru studenţii aflaţi în risc de marginalizare, dar şi cursuri dedicate profesorilor şi angajaţilor din domeniul administrativ pentru a recunoaşte studenţii care au nevoie de ajutor şi a putea să intervină în sprijinul lor.