Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Premieră în România - un Muzeu al Civilizaţiei Urbane, la Braşov

Premieră în România - un Muzeu al Civilizaţiei Urbane, la Braşov

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie și Cultură
Data: 09 Septembrie 2009

▲ Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, primul de acest gen din ţară, a fost inaugurat, ieri, în oraşul de sub Tâmpa ▲ Realizarea este o provocare pentru reţeaua muzeală din România, acesta fiind primul muzeu care ilustrează universul urban al unei aşezări, modul de viaţă şi comportamentele proprii unui oraş în decursul timpului, deoarece Braşovul constituie un exemplu semnificativ, a precizat muzeograful Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov ▲

Odată cu inaugurarea muzeului a fost vernisată şi expoziţia „Din tezaurul vechiului Braşov“, care cuprinde o pictură murală de o valoare inestimabilă şi mai multe piese care vor face parte din colecţia muzeului. Expoziţia este dedicată în special publicului braşovean, care aşteaptă să vadă o parte din tezaurul bătrânului oraş. Braşovul este prezentat de muzeografi dintr-o perspectivă antropologică, fiind cel mai amplu demers de etnologie istorică aplicată din România, până în prezent. Se subliniază rolul pieţei ca spaţiu de desfăşurare a mărfurilor, cu o specificitate proprie. În acest perimetru sunt dispuse prăvăliile şi atelierele breslaşilor, pivniţele de depozitare, hanurile, casele de locuit. Toate dau dimensiunea unei lumi în mişcare, care produce, cumpără şi vinde, face tranzacţii, facilitează întâlniri între oameni veniţi din Occident, dar şi din Orient pentru negoţ. Tot aici sunt evidenţiate breslele saşilor braşoveni şi meşterii români din Şchei, care prelucrau şi comercializau postavuri groase din lână, ţoluri, straie, piei, cositor, podoabe din argint aurit, ploşti din lemn, funii, pânză de in şi cânepă. Sala cu boltă amplă şi decoraţie florală a pereţilor permite vizitatorilor să perceapă tipul de decorare a spaţiului interior în secolul al XVIII-lea, într-un oraş bogat şi puternic ca Braşovul. Habitatul urban al secolului al XIX-lea este ilustrat de artefacte simbolice, mobilier Biedermaier, accesorii de modă feminină, cum ar fi evantaie şi căiţe din dantelă, panglici, mănuşi, mărgele, catifea brodată, piesa de mare valoare fiind costumul de mătase brodată şi catifea, purtat de patriciatul săsesc din Braşov, pătura nobilă care indica rangul cel mai înalt în ierarhizarea socială riguros delimitată prin regulamente şi norme. Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului se află în Piaţa Sfatului şi este adăpostit de un important monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spaţiilor comerciale publice şi private din oraşele transilvănene între secolele XVI-XVIII. Atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV, fiind situată în incinta vechii cetăţi a Braşovului, clădirea cu ferestre şi uşi cu ancadramente de piatră şi bolţi cu penetraţii relevă aspecte constructive specifice Renaşterii, fiind refăcută în anul 1566, datare descoperită pe un ancadrament de piatră. Edificiul se ridică pe trei niveluri, subsol, parter şi etaj, şi are faţada spre piaţa oraşului. Clădirea aflată în centrul istoric al Braşovului se află înscrisă în Lista Monumentelor din România la categoria A de importanţă naţională şi internaţională. În urma lucrărilor de restaurare efectuate, acest monument păstrează până în prezent cea mai mare suprafaţă cu frescă din întreaga Transilvanie, conform Agerpres.