În predicile sale la Duminica a treia din Postul Mare, Părintele Patriarh Daniel arată distincția dintre crucea văzută ca răstignire a patimilor și poftelor păcătoase care ne fac opaci luminii harului dumnezeiesc și purtarea crucii, a greutăților inerente vieții omului aici, pe pământ. Duminica a treia are în vedere latura ascetică a crucii, nevoințele pe care fiecare creștin le face pentru a trăi cât mai plenar învierea din moartea păcatului. Profesioniștii ascezei, adevărații stavrofori ai Bisericii sunt călugării. Paramanul, acel accesoriu vestimentar nevăzut al lor, este dovada că ei poartă, în minte și în trup, răstignirea față de cele lumești. În interviul de mai jos, părintele arhimandrit Natanael Haraga, starețul Mănăstirii „Sfântul Nicolae”-Sitaru din județul Ilfov, ne vorbește despre nevoinţele vieţii monahale.
Simpozion despre regina Maria, suverana tuturor românilor
Regina Maria, prin tot ceea ce a făcut, este o mare suverană al cărei exemplu trebuie urmat, a declarat istoricul Georgeta Filitti de la Institutul pentru Memoria Exilului Românesc, conform Agerpres. „Maria este un personaj contradictoriu, aproape toate faptele ei se cer interpretate, dar, dacă eşti drept, trebuie să accepţi că tot ceea ce a făcut a făcut ca o mare regină, al cărei exemplu trebuie urmat“, a spus Filitti, la masa rotundă cu tema „Regina tuturor românilor. In memoriam Regina Maria“, desfăşurată la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).
Istoricul a evidenţiat „forţa morală, ştiinţa de a intra în spaţiul social, pentru a-şi face datoria“ ale celei care „a ştiut să se înconjoare de oameni care să o sfătuiască să facă bine ceea ce avea de îndeplinit, fiind factorul esenţial în determinarea opţiunii soţului său, regele Ferdinand, de intrare a României în Primul Război Mondial“. „Intrarea României în Primul Război Mondial rămâne contribuţia esenţială a reginei la dezvoltarea ţării, ceea ce o aşază, peste timp, în panteonul nostru spiritual“, a spus Georgeta Filitti.
Ea a sancţionat ceea ce a numit „graba, nestăpânirea şi lipsa de respect în traducerea memoriilor Reginei, după 1989“, memorii care nu ar pune-o „într-o lumină neapărat favorabilă“. Totodată, Filitti a amintit „cu amărăciune“ faptul că inima Reginei nu şi-a găsit locul în pământ, deşi românii sunt buni creştini.
Dr. Valentin Mandache de la London School of Economics and Political Science a prezentat o serie de cercetări legate de copilăria Suveranei, de mediul în care aceasta a crescut în Anglia, care, în opinia sa, şi-au fi pus amprenta pe evoluţia personalităţii reginei. O trecere în revistă a conţinutului unor documente din Arhivele Regale Britanice - corespondenţă, fotografii - revelatoare pentru reconstituirea vieţii familiei reginei Maria a făcut Diana Mandache de la London School of Economics and Political Science, cercetător, specialist în istoria Casei Regale Române. Piese de numismatică şi medalistică dedicate reginei Maria au fost prezentate de Cati Pârvan, de la secţia de Numismatică a MNIR. Manifestarea a fost organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), cu prilejul împlinirii în acest an a 70 de ani de la trecerea la cele veşnice a Suveranei.
În urmă cu 96 de ani, la 15 octombrie 1922, aveau loc la Alba Iulia festivităţile încoronării regelui şi reginei Maria ca Suverani ai tuturor românilor. Evenimentul încununa jertfele românilor din timpul Războiului Reîntregirii, soldate cu realizarea Marii Uniri, atât de mult dorită de-a lungul veacurilor de români.
