„Ştiinţele, matematica, IT-ul sunt critice pentru dezvoltarea unei ţări”

România are rezultate modeste în educaţie în domeniul ştiinţelor la nivelul elevului mediu, fapt reliefat periodic de testele de evaluare internaţională PISA. Potrivit expertului german dr. Thomas Riecke-Baulecke, pentru a avea succes în predarea ştiinţelor este nevoie de formarea profesorilor, o bună curriculă şi „un bun mod” de a face evaluări în fiecare şcoală.

România trebuie să ia în considerare includerea unui program de alfabetizare ştiinţifică în şcoli în viitoarele strategii de dezvoltare a învăţământului, mai ales „în contextul în care ne confruntăm cu un decalaj în domeniul ştiinţelor, reliefat periodic de către testele PISA”, a transmis consilierul de stat Ligia Deca, de la Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, participanţilor la conferinţa „Ştiinţele exacte: direcţii strategice, bune practici şi soluţii pentru o economie competitivă”, organizată de Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale.

Consilierul de stat a menţionat că educaţia în domeniul ştiinţelor este una dintre temele mult discutate de experţi din ţară şi străinătate. „În contextul în care ne aflăm în pragul unei noi revoluţii industriale, al unor transformări notabile în economie, avem datoria să includem această problematică în viitoarele strategii de dezvoltare a învăţământului”, a subliniat consilierul de stat Ligia Deca.

În intervenţia sa, dr. Thomas Riecke-Baulecke, director la Institute for Quality Development în Schools, Schleswig-Holstein (Germania), a afirmat că succesul în predarea ştiinţelor este asigurat de formarea profesorilor, o bună curriculă şi „un bun mod” de a face evaluări regionale privitoare la echipele din fiecare şcoală, dacă există colaborare, ce comportament au cadrele didactice şi cum lucrează acestea.

„Nu e atât de important să predai anumite cunoştinţe, ci cum predai cunoştinţe şi să îi înveţi pe copii cum să le folosească. Vorbim de trecerea de la cunoştinţele pasive către predarea de conţinut. Mai important este să defineşti care sunt aşteptările ce se potrivesc elevilor. Este vorba de competenţe, abilităţi, rezolvarea problemelor şi pentru a funcţiona în diferite situaţii. Modalitatea bazată pe interogare este una foarte bună pentru a preda competenţele”, a declarat el.

Thomas Riecke-Baulecke s-a referit şi la rolul evaluărilor naţionale, despre care a spus că sunt „extrem” de importante pentru politicieni, dar a menţionat că acestea nu sunt relevante pentru elevi.

„Nivelul de învăţare, ştiinţele, matematica, IT-ul sunt critice pentru dezvoltarea unei ţări. (...) Ei (elevii - n.r.) au nevoie de feed­back în timpul procesului de predare-învăţare. Să oferi feedback nu înseamnă să îi spui ceva, ci să îl întrebi pe elev care este obiectivul lui, ce crede despre acest obiectiv. E mai degrabă o discuţie cu elevii şi e foarte important ca ei să vorbească despre ce au învăţat. Învăţaţi-i să spună ceva - ce au învăţat, ce doresc să înveţe în faza următoare. Sunt mai multe modalităţi prin care se poate oferi feedback. Dialogul cu profesorul, cooperarea între elevi, spuneţi-le că pot primi feed­back şi de la colegi. Există un registru al învăţării, ei notează ce au făcut, ce au învăţat, care au fost problemele şi care sunt paşii următori. Este un fel de instrument în care vă stabiliţi propriile reguli pentru învăţare. Cadrele didactice sunt factorii-cheie. (...) Elevii trebuie să devină propriii lor profesori. Profesorii au acest rol - ca elevii să îşi determine propriul mod de învăţare”, a explicat dr. Thomas Riecke- Baulecke.