Universităţile din România nu pun accent pe pregătirea practică

În timp ce universităţile au programe de studii „conservatoare“, cu multă teorie şi puţină practică, absolvenţii de facultate îşi găsesc din ce în ce mai greu locuri de muncă în specializarea urmată. 10% dintre absolvenţi susţin că diploma obţinută la absolvirea studiilor nu valorează nici cât hârtia pe care a fost tipărită, aşa cum arată raportul la proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“.

Aproximativ 36% dintre absolvenţii de facultate afirmă că diploma este utilă doar pentru că le permite să obţină un loc de muncă mai uşor, în timp ce 10% susţin că diploma obţinută la absolvirea studiilor nu valorează nici cât hârtia pe care a fost tipărită, relevă raportul la proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“, dat publicităţii marţi.

În ansamblu, 80-90% dintre absolvenţii care au răspuns la chestionare evaluează pozitiv facultatea pe care au încheiat-o. O jumătate dintre respondenţi consideră că universităţile ar trebui să fie responsabile cu asigurarea abilităţilor şi competenţele necesare pe piaţa muncii. Aproape 30% acordă această responsabilitate absolvenţilor, iar 20% o acordă angajatorilor. În medie, 18% dintre absolvenţi şi 17% dintre angajatori consideră că este în primul rând responsabilitatea angajatorilor să formeze abilităţile şi competenţele necesare la locul de muncă. Studiul a fost dat publicităţii de ARACIS şi Centrul Educaţia 2000^ în cadrul prezentării raportului „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“.

Doar unul din cinci absolvenţi de facultate este necesar pe piaţa muncii

România are o ofertă educaţională mult prea bogată faţă de nevoi, în unele domenii, a declarat şeful proiectului „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“, Mihai Korka.

Potrivit acestuia, doar 1/5 din absolvenţi sunt necesari pieţei de muncă. Oferta educaţională în România este o facultate la 42.000 de persoane, mai mult decât suficient, susţine Korka. Şeful de proiect a precizat că structura ofertei educaţionale nu e adecvată nevoii pieţei muncii.

„Avem domenii cu supraofertă de studenţi, de absolvenţi de facultate, dar şi unele domenii care nu pot fi acoperite“, a spus acesta.

Mihai Korka a menţionat că prin implementarea registrului matricol se va şti cu exactitate câţi studenţi se angajează în primul an sau în primul an după absolvire şi câţi nu reuşesc să se integreze.

Multă teorie, puţină practică

Potrivit expertului Mihai Păunescu, universităţile continuă să fie axate preponderent pe conţinuturi teoretice, deşi angajatorii solicită ca instituţiile de învăţământ superior să introducă mai multe activităţi practice.

„Universităţile sunt reticente când vine vorba de restructurarea curriculumului de la conţinuturi teoretice la probleme practice. Universităţile produc persoane care reproduc teorie şi cunoaştere, iar angajatorii preferă să formeze prin cursuri de formare proaspeţii absolvenţi“, a explicat Păunescu.

În opinia sa, este necesar ca o agenţie de reglementare cum este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior (ARACIS) să impună instituţiilor de învăţământ superior să se reformeze astfel ca absolvenţii acestora să se poată integra mai uşor pe piaţa forţei de muncă.

Potrivit raportului proiectului „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“, piaţa muncii este tot mai mult animată de cerinţele selecţiei, angajării şi dezvoltării de personal în funcţie de atribute definite prin calitatea formării iniţiale, eficienţa şi competitivitatea forţei de muncă angajată.

În mai multe state europene, inclusiv în România, angajatorii, agenţiile de recrutare şi asociaţiile profesionale interacţionează încă insuficient cu universităţile de unde îşi recrutează personal cu calificare superioară.

Totodată, lumea universitară continuă să fie mai mult centrată pe potenţialul tradiţional de educaţie în cererea candidaţilor la studenţie şi a părinţilor lor şi mai puţin sau deloc corelată cu nevoile de învăţare ale studenţilor şi cerinţele pieţei muncii înalt calificate, susţine raportul.

Motivul general al proiectului desfăşurat în perioada decembrie 2008-noiembrie 2009 a constat în elaborarea şi implementarea pilot a unui model de adaptare retroactivă ofertei educaţionale universitare la cerinţele pieţei muncii.

Noile instrumente de management al calităţii au fost prezentate şi discutate pe parcursul lunilor septembrie şi octombrie în 2009 cu profesorii, studenţii şi absolvenţii din cele 20 de facultăţi implicate în proiect pe parcusul acestui an.

Proiectul a fost realizat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior şi Centrul Educaţia 2000^, fiind finanţat PHARE de către Uniunea Europeană cu fonduri de 438 de mii de euro.