Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Vârsta medie a profesorului român este de 42 de ani
Realitatea din şcoala românească văzută prin ochii cadrelor didactice este reflectată în cadrul Studiului Internațional privind Procesul de Predare -Învățare (TALIS) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Este prima dată când profesorii români participă la acest studiu derulat în 34 de ţări de pe 5 continente. Cadrul didactic tipic din învățământul gimnazial românesc este femeie, are 42 de ani, studii universitare de licență sau master.
România a participat pentru prima dată la studiul Studiul Internațional privind Procesul de Predare -Învățare (TALIS) al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în perioada 2011 – 2013, ţara noastră înregistrând cea mai ridicată rată de participare, 98% dintre profesorii selectați oferind răspunsuri la întrebări. La TALIS 2013 au participat profesori din 34 de ţări de pe 5 continente. “TALIS analizează modurile în care munca profesorilor este recunoscută, evaluată și recompensată. TALIS evaluează gradul de îndeplinire a nevoilor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, studiul oferind o perspectivă a convingerilor și atitudinilor privind procesul de predare implementat de către cadrele didactice în clasă precum și practicile pedagogice adoptate”, se arată în raportul naţional privind TALIS transmis de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Profilul cadrului didactic din învăţământul gimnazial
Dacă cineva ar fi interesat să realizeze un portret-robot al cadrului didactic tipic din învățământul gimnazial românesc, atunci acesta ar cuprinde, pe scurt, următoarele informaţii: este femeie, are 42 de ani, studii universitare de licență sau master, are 16 ani de experiență ca profesor şi este angajat cu normă întreagă în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Detaliind, aflăm din studiu că în România, 69% dintre profesorii din învăţământul gimnazial sunt femei, iar vârsta medie a cadrelor didactice este de 42 ani. Studiul relevă faptul că doar 14% dintre profesori au vârsta sub 30 de ani, în timp ce 27% au vârsta peste 50 de ani. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (69%), 92% dintre profesori având şi normă întreagă.
În medie, profesorii din învăţământul gimnazial au 16 ani de experienţă în activitatea de predare, 66% dintre aceştia absolvind studii universitare de licenţă, iar 26% au absolvit studii universitare de master.
99,8% dintre profesori se simt bine pregătiţi
Conform propriei lor percepții, profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se simt cel mai bine pregătiți dintre profesorii din țările participante la studiu (99,8% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate).
Pe de altă parte, studiul scoate în evidenţă lipsa profesorilor calificaţi sau cu performanțe bune - 58,1% faţă de 38,4% media la nivel internaţional, dar şi lipsa profesorilor cu competenţe de predare pentru elevi cu nevoi speciale - 56,1% faţă de media internaţională de 48%.
Materialele didactice sunt insuficiente
Problemele cu care se confruntă cadrele didactice în procesul de predare- învăţare se referă la materialele didactice insuficiente sau necorespunzătoare - 77,1% în România (faţă de 26,3% cât este media internaţională), calculatoare insuficiente sau necorespunzătoare pentru procesul de învăţământ - 75,8% (38,1% la nivel internaţional), acces insuficient la internet - 64,1% (faţă de media internaţională de 29,9%), software educational insuficient sau necorespunzător - 74,7%, resurse de bibliotecă insuficiente sau necorespunzătoare - 66,6%, lipsa personalului auxiliar - 65,4%. (Oana Nistor)
